Topirea gheţarilor aduce cu sine un pericol uriaş. Mai ceva ca într-un film de groază, experţii avertizează că ne putem confrunta cu viruşi vechi de 15.000 de ani, unii dintre ei de pe vremea dinozaurilor!
De la megafauna dispărută incredibil de bine conservată, cum ar fi rinocerul lânos, la rămășițele unui lup uriaș vechi de 40.000 de ani și bacterii vechi de peste 750.000 de ani. Sunt exemple de fosile ieşite la lumină după topirea gheţarilor.
Mai mult chiar, un mușchi vechi de secole a reușit să revină la viață în căldura laboratorului. La fel, în mod incredibil, au făcut-o și viermii rotunzi minusculi vechi de 42.000 de ani.
„Topirea gheţarilor va elimbera microbi și viruși străvechi în mediul ambiant”, au explicat cercetătorii într-un studiu de anul trecut, condus de microbiologul Zhi-Ping Zhong de la Ohio State University.
Datorită tehnicilor de metagenomică și noilor metode de păstrare sterilizată a mostrelor de carote de gheață, cercetătorii pot înțelege mai bine ce anume se află în interiorul gheţarilor.
Marele potop devine realitate? Ghețarul Thwaites ar putea aduce sfârșitul omenirii
Zeci de viruși unici, vechi de 15.000 de ani
În cadrul studiului, echipa a reușit să identifice zeci de viruși unici, vechi de 15.000 de ani, din calota de gheață Guliya de pe platoul tibetan și să obțină informații despre funcțiile acestora.
„Acești ghețari s-au format treptat și, împreună cu praful și gazele, în acea gheață au prins și mulți, mulți viruși”, a declarat Zhong. Acești microbi îi reprezintă, potențial, pe cei din atmosferă la momentul depunerii lor, a explicat acesta.
Studii anterioare au arătat că comunitățile microbiene sunt corelate cu schimbările în concentrațiile de praf și de ioni din atmosferă și pot indica, de asemenea, condițiile climatice și de mediu de la acea vreme.
În cadrul acestor înregistrări înghețate din vremuri străvechi, la 6,7 kilometri deasupra nivelului mării în China, cercetătorii au descoperit că 28 dintre cei 33 de viruși pe care i-au identificat nu mai fuseseră văzuți niciodată înainte.
„Aceștia sunt viruși care ar fi prosperat în medii extreme”, a declarat Matthew Sullivan, microbiolog la Universitatea de Stat din Ohio, cu „semnături ale genelor care îi ajută să infecteze celulele în medii reci – semnături genetice pur și simplu suprarealiste pentru modul în care un virus este capabil să supraviețuiască în condiții extreme”.
Un avion dispărut acum 50 de ani, descoperit în Alpi cu tot cu pasageri
Un adevărat mister
Comparând secvențele lor genetice cu o bază de date de viruși cunoscuți, echipa a descoperit că cei mai abundenți viruși din ambele mostre de carote de gheață erau bacteriofagi.
Aceștia erau cel mai mult înrudiți cu virușii găsiți în tulpinile de Methylobacterium din habitatele vegetale și din sol – în concordanță cu un raport anterior potrivit căruia principala sursă de praf depus pe calota de gheață Guliya provine probabil din soluri.
„Acești viruși înghețați provin probabil din sol sau din plante și facilitează achiziția de nutrienți pentru gazdele lor”, a concluzionat echipa.
Dincolo de virușii străvechi, un alt mare pericol este reprezentat de rezervele masive de metan și carbon eliberate odată cu topirea gheţarilor.
„Știm foarte puține lucruri despre virușii și microbii din aceste medii extreme și despre ceea ce se află de fapt acolo”, a explicat cercetătorul Lonnie Thompson, care a remarcat că încă avem multe întrebări importante fără răspuns.
„Cum răspund bacteriile și virușii la schimbările climatice? Ce se întâmplă atunci când trecem de la o eră glaciară la o perioadă caldă, cum este cea în care ne aflăm acum?”. Întrebări rămase pentru moment fără răspuns.
Ce mâncau strămoşii oamenilor acum 2 milioane de ani! Un studiu fascinant