În 1938, arheologul german Wilhelm König a găsit în Irakul de astăzi un ulcior vechi de lut cu aspect ciudat, despre care a descoperit, cu uimire, că are funcţiile unei baterii electrice. La ce foloseau oamenii din 247 î.Hr. aşa numita ,,Baterie din Bagdad”?
Ulciorul se afla într-un sit arheologic străvechi, împreună cu alte obiecte similare. Vestigiile, expuse acum la Muzeul Național din Irak, au fost atribuite perioadei Imperiului Parţilor, o cultură asiatică antică care a condus cea mai mare parte a Orientului Mijlociu din 247 î.Hr. până în 228 d.Hr.
Dincolo de teoriile lui Konig, ceilalți experți care au examinat cu atenție ulciorul spun că există o serie de lucruri care indică faptul că are proprietățile unei baterii electrice.
Fascinantul ulcior de lut are doar 14 centimetri înălțime și 8 centimetri în diametru, iar partea sa superioară
prezintă un orificiu sigilat cu un capac de cupru.
La interior se află un tub acoperit în partea de jos cu un disc de cupru și o bară subțire de fier. Niciunul dintre elemente nu atinge părțile laterale ale ulciorului. Vechiul ulcior de lut irakian a fost popularizat sub numele de „Bagdad” (Baterie).
Dacă ulciorul este umplută cu un lichid acid, cum ar fi oțetul, sucul de lămâie sau cel de struguri, aceasta se transformă într-o baterie capabilă să genereze o cantitate mică de curent electric.
Lichidul acid permite un flux de electroni de la tubul de cupru la bara de fier atunci când cele două terminale metalice sunt conectate. Acesta este, în esență același principiu care a fost descoperit de Luigi Galvani în 1786, aproape 2.000 de ani mai târziu, și pe care Alessandro Volta l-a folosit cu succes în prima baterie modernă câțiva ani mai târziu, în 1799.
La ce a fost folosită bateria din Bagdad?
Până în prezent, nu a fost găsit nicăieri niciun text antic care să descrie utilitatea bateriei.
Cercetătorii sugerează că artefactul a fost folosit pentru a stoca și păstra pergamentele, deoarece flaconul
artefactului era asemănător cu vasele care conțineau manuscrisele de la Marea Moartă, deși, dacă înăuntru s-ar afla lichide, ar invalida orice scop de stocare a documentelor.
Această teorie nu explică de ce sunt necesare toate piesele (țeavă de cupru, bară de fier).
Nu există nicio dovadă că țeava de cupru în sine ar fi fost o rolă precum cea găsită printre manuscrisele de la Marea Moartă.
18, numărul lui Dumnezeu. De ce erau obsedați egiptenii și evreii de acest număr?
A fost emisă ipoteza că cuprul ar fi fost introdus în recipient datorită proprietăților antimicrobiene, și că resturile de acid găsite în interiorul acestuia erau papirusuri de descompunere, dar acest lucru nu explică prezența barei de fier sau de ce bara a fost separată de tubul de cupru.
Alți experți spun că grecii și romanii au folosit anumite specii de ,,pești electrici” pentru a trata durerea. Foloseau, de exemplu, o anghilă vie pe picioare, iar acesta reuşea prin electricitatea produsă să amelioreze durerea provocată de gută.
Prin urmare, este posibil ca bateria să fi fost folosită în scop medical. În esenţă, ar fi produs energia electrică necesară pentru a calma durerile printr-un procedeu numit acum electroanalgezie.
Bateria din Bagdad, capabilă să producă electricitate
Numeroși cercetători au efectuat mai multe experimente cu modele de baterii Bagdad și au constatat că aceasta
este capabilă să genereze electricitate între 1,5 și 2 volți.
Nu pare a fi mult, dar este vorba despre același lucru ca o mare parte din energia generată de bateriile noastre active obișnuite.
Dacă sunt conectate în serie sau în paralel, ele pot genera curenți mai mari.
Aceste baterii ar putea fi folosite, de exemplu, pentru a galvaniza aurul sau argintul, asta mai cu seamă că se ştie că popoarele antice din Mesopotamia foloseau un proces numit „aur cu foc” pentru decorațiuni scopuri decorative.
În 1978, dr. Arne Eggebrecht de la Muzeul Pelizaeus din Hildesheim, Germania, a efectuat câteva
experimente cu replici ale bateriei din Bagdad, folosind suc de struguri ca lichid acid și straturi subțiri
de argint care au avut ca rezultat producerea de electricitate.
Misterul constelației „Apedu n Ra”, cunoscută doar de egipteni
În cadrul emisiunii de televiziune „Mith hunters”, prezentatorii au recreat bateria din Bagdad și au demonstrat că aceasta este capabilă să rețină o sarcină și să galvanizeze metalele destul de eficient.
Teoreticienii Teoriei Astronauților Antici sugerează că egiptenii antici erau foarte familiarizați cu bateria din Bagdad.
Bateriile, conform teoriei lor, este posibil să fi fost folosite pentru a furniza lumină în camere ale piramidelor și în alte locații secrete.
Unele dintre cele 12 baterii originale din Bagdad sunt încă depozitate în Muzeul Național al Irakului, care este
în prezent închis din cauza atacului din 2003, care a dus la furtul a aproape jumătate din colecția sa.
Misterul civilizaţiei Anunnaki. Mit sau realitate? Legătura cu egiptenii
Un comentariu
Cu siguranta, descoperirea bateriei din Bagdad este o surpriza spectaculoasa, care ne arata cat de departe au ajuns tehnologiile antice. Este extraordinar sa descoperim ca oamenii din acea perioada erau capabili sa creeze asemenea dispozitive, iar maiestria si complexitatea acestui artefact au lasat o dragoste de neuitat pentru cei care au analizat artefactul.