Comoara din ,,El Dorado’’. Un templu uriaș Muisca, găsit de arheologi

Data: 2/12/2021 | Autor: .

Cercetătorii de la Universitatea Națională din Columbia, în colaborare cu arheologii Muzeului Aurului din Bogota și experții de la departamentul de inginerie al Universității Javierana, au anunțat descoperirea unui templu, plin de comori, al culturii Muisca. Arheologii au găsit comoara în zona în care a fost căutat El Dorado, în timpul cuceririi Americii de către spanioli.

Deși conchistadorii nu au găsit niciodată acest oraș mitic, arheologii au recuperat de ceva timp artefactele frumos sculptate ale culturii Muisca, care a dominat regiunea din secolul al VI-lea î.Hr. până la sosirea europenilor în 1530.

Templul a fost excavat ca măsură de precauție înainte de începerea lucrărilor la un nou drum, iar vasele au fost găsite atât în interiorul incintei, cât și în jurul acesteia.

Zeci de pietre prețioase au fost depozitate înăuntru, împreună cu figurine de aur și argint.

,,Când spaniolii au ajuns în regiune, în secolul al XVI-lea, au fost uimiți de măiestria cu care indigenii prelucrau metalul. Abundența de artefacte din aur a dat curând naștere legendei unui oraș construit în întregime din aur, o idee întărită de un ritual indigen în care regele își ungea corpul cu praf de aur și arunca obiecte din aur într-o lagună sacră’’, a declarat coordonatorul săpăturilor, Francisco Correa.

Arheologii au fost surprinși să găsească primul vas, care nu numai că era plin de smaralde, dar a scos la iveală și reprezentări vii ale unor personaje nobile purtând sceptre, arme și coifuri spectaculoase. Pe măsură ce lucrarea a progresat, au apărut noi bijuterii sub formă de șerpi și ace.

Descoperirea unor astfel de tributuri este frecventă în această cultură și sunt de obicei asociate cu cultul zeului soarelui Sua și al soției sale Chia (luna).

Misterul poporului Muisca

Vechiul popor Muisca, căruia i-au aparținut aceste „ofrendatarios” acum 600 de ani, era faimos pentru prelucrarea metalelor, iar măiestria lui ar fi inspirat legenda lui El Dorado – orașul de aur.

Muisca erau priviți ca experți în prelucrarea metalelor, mai ales a aurului, cu care i-au uimit pe spanioli. Nu erau mine de aur în apropiere, așa că vechii muisca îl procurau din comerț cu alte grupuri.

Cât despre aurul cu care ar fi inspirat leganda lui El Dorado, Correa spune că grupul avea o tradiție în care o căpetenie apărea în ceremonii acoperit cu un unguent care includea particule de aur. Ceremonia „a fost una din izvoarele mitului”, a spus Correa.

Spaniolii au asistat la ceremonie și au menționat-o în cronici; povestea și artefactele din aur au inspirat legenda.

Între 1537 și 1540, spaniolii au cucerit regiunea, iar mulți dintre Muisca au fost uciși în timpul luptelor sau din cauza bolilor.

Dar alții au supraviețuit și mii de urmași ai lor trăiesc astăzi.

Povestea oraşului El Dorado

El Dorado  a fost un ținut imaginar din America, pe care cuceritorii spanioli îl credeau bogat în aur și în pietre prețioase. Aceștia erau atrași de ideea găsirii locului respectiv despre care se zvonea că avea străzile pavate cu aur, întrucât prețiosul metal era de prisos, fiind considerat un metal ca oricare altul.

Mulți dintre cei care s-au aventurat pentru a găsi orașul au murit din cauza traseului care presupunea expediții lungi prin junglă și pe diverse rute inaccesibile mai ales din lipsa hranei. Se presupunea că ar fi situat într-o zonă a Pădurii Amazonului între Ecuador, Peru, Columbia, Venezuela, Guyana, Bolivia sau Brazilia.

Mitul a început în anul 1530 prin Munții Anzi, în regiunea unde azi se află Columbia și unde conquistadorul Gonzalo Jiménez de Quesada a descoperit pentru prima dată populația Muisca, locuitorii unei zone cunoscute și în zilele noastre drept Podișul Cundiboyacense. Povestea ritualurilor populației Muisca a fost dusă la Quito de către oamenii lui Sebastián de Belalcázar; amestecată cu alte zvonuri, s-a născut acolo legenda lui „El Dorado”, ”Bărbatul Aurit”, ”Indianul Aurit ” sau „Regele Aurit”.

Fenomenul „El Dorado” a luat amploare el fiind mai apoi imaginat ca și un adevarat imperiu. În căutarea acestui oraș a fost trimis pentru prima dată Don Pedro de Candia la ordinul Reginei Isabel de Castilla, care, după o căutare amănunțită, nu a avut din păcate sorți de izbândă.

El a fost urmat mai apoi de către Don Francisco de Orellana și de Don Gonzalo Pizarro care au plecat din Quito în 1541 către Amazon într-una dintre cele mai fatidice și faimoase expediții pentru găsirea orașului El Dorado.

Există o altă legendă despre El Dorado potrivit căreia, în timpul lui Tahuantinsuyo,când incașii au aflat că Atahualpa (conducătorul lor) fusese asasinat de către conquistadori, au venit cu sutele la Cajamarca încărcați cu aur și argint pentru a-i plăti răscumpărarea.

Rumiñahui, unul dintre generalii lui Atahualpa, a decis să ascundă tot aurul împreună cu mii de incași. Legenda nu precizează exact locul unde a fost ascuns aurul, dar multe persoane cred că acesta s-ar afla pe fundul lacului Titicaca sau prin văile Anzilor.

Începând cu secolul al XVIII-lea, au fost organizate expediții pentru găsirea comorii civilizației inca. Expedițiile vizau Cordiliera Andină, o zonă abruptă și neprimitoare cunoscută ca și „Llanganates”, dar toate au fost în zadar, deoarece s-au terminat într-un mod tragic prin pierderea de vieți omenești.