Egiptenii venerau o specie de pisici care au trăit acum 18 milioane de ani. Asta arată un studiu derulat de experții de la Muzeul de Istorie Naturală Duke Lemur Center/ Universitatea Duke. Pisicile respective poartă denumirea științifică de Hyaenodonta Bastetodon syrtos.
Cu aproximativ 30 de milioane de ani în urmă, unele părți ale Egiptului erau acoperite de păduri luxuriante. În acei copaci, se ascundea o specie de carnivore înfricoșătoare, de mărimea unei pisici mari, numite Hyaenodonta.
Acești prădători de vârf au prosperat după dispariția dinozaurilor, dar în cele din urmă și-au găsit sfârșitul prematur.
Acum, o echipă de oameni de știință care cercetează deșertul din Fayum, Egiptul de astăzi, a descoperit o specie complet nouă de Hyaenodonta cu mușchi maxilari extrem de puternici. Noua specie – Bastetodon syrtos – este descrisă într-un studiu publicat la 17 februarie în Journal of Vertebrate Paleontology.
Descoperirea unui craniu
Hyaenodonții precum Bastetodon au evoluat cu mult înainte de pisicile, câinii, hienele și alte mamifere carnivore moderne.
Se mândreau cu dinți ascuțiți, asemănători celor ai hienelor, și pândeau ecosistemele africane vânând primate, hipopotami timpurii, elefanți timpurii și hyraxuri asemănătoare castorilor în pădurile de la sud-vest de Cairo.
„Fayum este una dintre cele mai importante zone de fosile din Africa”, a declarat Matt Borths, coautor al studiului și curator de fosile la Muzeul de Istorie Naturală Duke Lemur Center de la Universitatea Duke.
„Chiar când eram pe punctul de a ne încheia munca, un membru al echipei a observat ceva remarcabil – un set de dinți mari care ieșeau din pământ”, a declarat Shorouq Al-Ashqar, coautor al studiului și paleontolog de la Universitatea Mansoura și Universitatea Americană din Cairo.
Specimenul poartă numele zeiței egiptene antice Bastet, cu cap de pisică
Dinții ascuțiți și mușchii puternici ai maxilarului păstrați pe craniu sugerează că acesta avea o mușcătură foarte puternică. Specimenul poartă numele zeiței egiptene antice Bastet, cu cap de pisică. Bastet simboliza protecția, plăcerea și sănătatea.
În plus, noua specie a permis echipei să reevalueze un grup de hyaenodonți de mărimea unui leu, care a fost descoperit pentru prima dată în Fayum în urmă cu peste 120 de ani.
Acest specimen aparține unui nou gen numit Sekhmetops în onoarea lui Sekhmet.
Sekhmet este zeița cu cap de leu a furiei și a războiului în mitologia egipteană antică.
În 1904, Sekhmetops a fost inițial încadrat într-un grup european de hyaenodonți.
Cu toate acestea, noua fosilă a craniului indică faptul că Bastetodon, de talia leopardului, și Sekhmetops, de talia leului, au aparținut unui grup de hyaenodonți originari din Africa.
În plus, zeița Bastet era adesea asociată cu Sekhmet, astfel încât aceste două animale sunt legate atât simbolic, cât și științific în cadrul aceluiași ordin.
Potrivit echipei, Bastetodon și Sekhmetops s-au răspândit ulterior din Africa în mai multe valuri, ajungând în cele din urmă în Asia, Europa, India și chiar America de Nord. Cu aproximativ 18 milioane de ani în urmă, unele dintre rudele acestor hyaenodonți erau printre cele mai mari mamifere carnivore de pe Pământ.
Misterul Saqqara. De ce erau egiptenii antici obsedați să își îngroape morții în acest loc
De unde știau egiptenii de această specie?
Odată ce mediul și prada au început să se schimbe, diversitatea hyaenodonților carnivori, mai specializați, a scăzut. În cele din urmă, hyaenodonții au dispărut în urmă cu aproximativ 25 de milioane de ani.
Experții încearcă acum să înțeleagă de unde știau egiptenii despre aceste specii, dacă ele au dispărut cu mult timp în urmă. Să fi observat scheletele acestora sau poate aveau cunoștințe despre existența acestora de la predecesorii lor?
Întrebările nu au încă un răspuns, însă experții speră să descopere care a fost realitatea.
Pasărea din Saqqara. Foloseau egiptenii antici planoare pentru a zbura deasupra piramidelor?
Povestea giganților din antichitate. Mitul uriașilor, real sau pură fantezie?