De la pudre de colagen promise să ne redea tinerețea, la jeleuri gumate pentru imunitate și pastile pentru un somn mai bun, suplimentele alimentare au devenit omniprezente. Le vedem în reclame, pe rafturile supermarketurilor și în cabinetele noastre de baie, promovate adesea ca soluții rapide și miraculoase pentru problemele de sănătate ale lumii moderne. Dar sunt aceste produse cu adevărat necesare și, mai ales, sunt ele sigure? Un nutriționist cunoscut, Rachel Woods, conferențiar universitar în fiziologie la Universitatea din Lincoln, trage un semnal de alarmă și dezvăluie cinci lucruri esențiale pe care oricine ar trebui să le cunoască înainte de a investi în suplimente.
1. Începe cu mâncarea, nu cu pastila
Prima și cea mai importantă regulă este că suplimentele sunt menite să completeze o dietă, nu să o înlocuiască. Așa cum specifică și autoritățile de reglementare, rolul lor este de a corecta deficiențe nutriționale specifice sau de a susține anumite funcții fiziologice, nu de a substitui beneficiile alimentelor integrale.
Mâncarea reală oferă o complexitate pe care nicio pastilă nu o poate replica. Un file de somon, de exemplu, nu conține doar acizi grași omega-3, ci și proteine de înaltă calitate, vitamina D, seleniu și o multitudine de alți compuși benefici.
Aceștia interacționează într-un mod sinergic, efectul lor combinat fiind imposibil de izolat și de reprodus într-un supliment. Oamenii de știință au încercat în repetate rânduri să izoleze „ingredientele active” din fructe și legume pentru a le recrea beneficiile în pastile, însă fără succes. Avantajele pentru sănătate par să vină din consumul alimentului complet, nu dintr-un singur compus.
Desigur, există situații clare în care suplimentele sunt necesare și recomandate medical: acidul folic în sarcină, vitamina D în lunile de iarnă sau vitamina B12 pentru persoanele care urmează o dietă vegană.
2. Riscul supradozajului este real și periculos
Este mult mai ușor să exagerezi cu un supliment decât cu un aliment. Pe termen scurt, o supradoză poate duce la efecte secundare precum greață sau diaree.
Însă, pe termen lung, consecințele pot fi grave. Vitaminele liposolubile, precum A, D, E și K, se stochează în organism, iar acumularea lor poate deveni toxică. Un exces de vitamina D, de exemplu, poate duce la acumularea de calciu în sânge, afectând rinichii și inima. Dozele mari de vitamina A pot provoca leziuni hepatice și pot scădea densitatea osoasă. Chiar și unele vitamine hidrosolubile, precum B6, pot cauza leziuni ale nervilor dacă sunt luate în exces pe termen lung.
Deoarece majoritatea oamenilor nu își verifică periodic nivelurile de nutrienți din sânge, adesea nu realizează că există o problemă decât atunci când apar simptomele.
Expert în biohacking: Cele opt secrete care îți pot aduce o viață mai lungă
3. Nu avea încredere în reclamele de pe rețelele sociale
Petrece câteva minute online și vei fi bombardat cu reclame la suplimente care promit să „stimuleze imunitatea”, să „detoxifice” sau care se laudă că sunt „naturale”. Acești termeni, deși convingători, sunt adesea goi de conținut științific și folosiți exclusiv în scop de marketing.
Suplimentele alimentare nu sunt medicamente și nu sunt supuse aceluiași regim riguros de testare și reglementare. Legea le interzice să pretindă că tratează sau vindecă boli. Cu toate acestea, marketingul agresiv, în special cel realizat prin influenceri, creează adesea impresia falsă că aceste produse au puteri curative.
Efectele miraculoase ale iaurtului. Rezultatele unui studiu științific
4. Industria suplimentelor: mai mult vânzări, mai puțină știință
Piața globală a suplimentelor valorează peste 100 de miliarde de lire sterline. Ca orice industrie majoră, scopul său principal este profitul, nu neapărat sănătatea publică. Acest lucru influențează modul în care produsele sunt dezvoltate și promovate.
O regulă de bun simț este următoarea: dacă un supliment ar funcționa cu adevărat în mod miraculos, ar fi recomandat de medici și integrat în protocoalele medicale, nu vândut de influenceri pe Instagram. Deși unele suplimente (precum fierul sau vitamina D) au o bază științifică solidă pentru anumite condiții, multe altele sunt promovate prin afirmații care depășesc cu mult dovezile existente.
5. „Natural” nu înseamnă „fără risc”: Pericolul interacțiunilor
Disponibilitatea fără rețetă nu garantează siguranța unui produs. Chiar și suplimentele etichetate ca fiind „naturale” pot interacționa periculos cu medicamentele prescrise. Sunătoarea, adesea folosită pentru stări depresive ușoare, poate reduce eficacitatea contraceptivelor orale și a unor medicamente pentru tensiune arterială. Vitamina K poate interfera cu medicamentele anticoagulante, precum warfarina, în timp ce dozele mari de fier pot cauza probleme digestive și pot afecta absorbția unor antibiotice.
Vitamina D, esențială pentru prevenirea îmbătrânirii celulare. Cum ne afectează viața
Ce este glucomannanul și care sunt beneficiile sale pentru sănătate?
