O nouă analiză a unor scrieri antice sugerează că marinarii din orașul natal italian al lui Cristofor Columb cunoșteau America cu 150 de ani înainte de renumita „descoperire” a acesteia. Îl şi denumiseră într-un mod original – „Marckalada”!
Transcriind și detaliind un document din jurul anului 1345 al unui călugăr milanez, Galvaneus Flamma, expertul în literatură latină medievală Paolo Chiesa a făcut o descoperire „uimitoare” a unui pasaj „excepțional” care se referă la o zonă pe care o cunoaștem astăzi ca America de Nord.
Potrivit lui Chiesa, eseul antic, care a fost descoperit pentru prima dată în 2013, sugerează că marinarii din Genova cunoșteau deja acest teritoriu, recognoscibil sub numele de „Marckalada” – menționat de unele surse islandeze și identificat de cercetători ca parte a coastei atlantice a Americii de Nord (de obicei presupus a fi Labrador sau Newfoundland).
Publicată în jurnalul Terrae Incognitae, revista de specialitate Terrae Incognitae, descoperirea vine să pună şi mai mult gaz pe focul controverselor legate de descoperirea Americii.
„Ne aflăm în prezența primei referiri la continentul american, chiar dacă într-o formă embrionară, în spațiul mediteranean”, afirmă profesorul Chiesa, de la Departamentul de Studii Literare, Filologie și Lingvistică al Universității din Milano.
Descoperire istorica! Arheologii au gasit Santa Maria, corabia fantoma a lui Columb(VIDEO)
Cronica universalis
Galvaneus a fost un călugăr dominican care a trăit la Milano și era legat de o familie care controla orașul.
A scris mai multe lucrări literare în limba latină, în principal pe teme istorice. Mărturia sa este valoroasă pentru informații despre fapte contemporane milaneze, despre care are cunoștințe de primă mână.
Cronica universalis, care este analizată de Chiesa, este considerată a fi una dintre ultimele sale lucrări – poate ultima – și a fost lăsată neterminată. Ea își propune să detalieze istoria întregii lumi, de la „Creație” până la momentul publicării sale.
Dovezi fără precedent
În traducerea și analiza documentului, profesorul Chiesa vorbeşte despre zvonurile navigatorilor despre ținuturile din extremitatea nord-vestică pentru un eventual beneficiu comercial – precum și informații despre Groenlanda, pe care le detaliază cu acuratețe (pentru cunoștințele din acea vreme).
„Aceste zvonuri erau prea vagi pentru a găsi consistență în reprezentări cartografice sau academice”, afirmă profesorul, în timp ce explică de ce Marckalada nu a fost clasificată ca fiind un pământ nou la acea vreme.
Cu toate acestea, afirmă Chiesa, Cronica universalis „aduce dovezi fără precedent în ceea ce privește speculația conform căreia știrile despre continentul american, derivate din surse nordice, au circulat în Italia cu un secol și jumătate înainte de Columb”.
El adaugă: „Ceea ce face ca pasajul (despre Marckalada) să fie excepțional este proveniența sa geografică: nu zona nordică, ca în cazul celorlalte mențiuni, ci nordul Italiei.
Misterul disparitiei civilizatiei Maya. Ce au descoperit cercetătorii în Belize!
„Marckalada descrisă de Galvaneus este „bogată în copaci”, nu foarte diferită de Marklandul împădurit din Grœnlendinga Saga, iar animalele trăiesc acolo.
„Aceste detalii ar putea fi standard, ca fiind caracteristice oricărui ținut bun; dar ele nu sunt banale, deoarece caracteristica comună a regiunilor nordice este de a fi pustii și sterpe, așa cum este de fapt Groenlanda în relatarea lui Galvaneus, sau cum este descrisă Islanda de către Adam din Bremen.”
Ar trebui să avem „încredere” în Cronica universalis
În general, spune profesorul Chiesa, ar trebui să avem „încredere” în Cronica universalis, deoarece pe tot parcursul documentului, Galvaneus declară unde a auzit de povești orale și își susține afirmațiile cu elemente extrase din relatări (legendare sau reale) aparținând unor tradiții anterioare de pe diferite ținuturi, amestecate între ele și reatribuite unui anumit loc.
„Nu văd niciun motiv să nu-l cred”, afirmă profesorul Chiesa, care adaugă: „S-a observat de mult timp că hărțile portolan (nautice) din secolul al XIV-lea, desenate la Genova și în Catalonia, oferă o reprezentare geografică mai avansată a nordului, care ar putea fi obținută prin contacte directe cu aceste regiuni.
„Este probabil ca aceste noțiuni despre nord-vest să fi ajuns la Genova prin intermediul rutelor de navigație către insulele britanice și către coastele continentale ale Mării Nordului.
„Nu avem nicio dovadă că navigatorii italieni sau catalani au ajuns vreodată în Islanda sau Groenlanda în acea perioadă, dar cu siguranță puteau achiziționa de la negustorii nord-europeni bunuri de această origine pentru a fi transportate în zona mediteraneană.
„Marinarii menționați de Galvaneus se pot încadra în această dinamică: genovezii ar fi putut aduce în orașul lor vești împrăștiate despre aceste ținuturi, unele reale și altele fanteziste, pe care le auzeau în porturile nordice de la marinarii scoțieni, britanici, danezi, norvegieni cu care făceau comerț.”
Cronica universalis, scrisă în limba latină, este încă nepublicată; cu toate acestea, este planificată o ediție, în cadrul unui program științific și educațional promovat de Universitatea din Milano.