Noile imagini transmise de la bordul Mars Reconnaissance Orbiter, operat de catre NASA, arată că pe planeta Marte au existat, în trecut, ,,râuri’’ active. Este încă o dovadă că planeta roșie ar fi avut, acum câteva miliarde de ani, un ecosistem în care este posibil să fi existat viață, așa cum o înțelegem noi, pe Pământ. Ce s-a întâmplat, cum de a ajuns planeta un teren arid, fără urme de viață? Experții cred că au un răspuns.
Imaginile transmise de Mars Reconnaissance Orbiter din Bazinul Hellas i-au surprins pe cercetători. După ce au analizat datele și au reconstruit un modul tridimensional al zonei, experții au ajuns la concluzia că toate dovezile indică prezența unor lungi șanțuri săpate în sedimente care, în trecut, este posibil să fi fost râuri.
„Din pacate, nu avem capacitatea de a urca, de a privi detaliile la scara mai fina, dar asemanarile izbitoare cu rocile sedimentare de pe Pamant lasa foarte putin imaginatiei”, a declarat Francesco Salese, autor al studiului si profesor al Universitatii Utrecht din Olanda.
Concluzia studiului este aceea ca au existat rauri „active” pe Marte in urma cu miliarde de ani, dupa cum arata IFL Science, care citeaza un studiu publicat de Nature Communications.
In cadrul studiului, oamenii de stiinta au identificat depozite de sedimente care ating 200 de metri in inaltime si care se intind pe aproximativ 1,5 kilometri.
„Pentru a forma aceste depozite de 200 de metri grosime, ar fi avut nevoie de un mediu capabil sa mentina volume semnificative de apa lichida”, spune dr. Salese.
„Raurile care au format aceste roci nu au fost un eveniment unic, au fost probabil active timp de zeci pana la sute de mii de ani”, concluzioneaza cercetatorii.
CE S-A ÎNTÂMPLAT PE MARTE?
În prezent, Planeta Marte este deșertică și aridă. Asta după ce, acum 3,6 miliarde de ani, ar fi avut o atmosferă caldă și umedă, experţii estimând că planeta adăpostea mari cantități de apă lichidă și lacuri, un mediu propice pentru eventuale forme de viață.
Cei mai mulți experți cred că viața a dispărut de pe Marte urmare a coliziunii cu un meteorit de mărimea lui Pluto. Acea coliziune, care s-ar fi produs în urmă cu câteva miliarde de ani, ar fi generat o modificare importantă a concentraţiilor de gaze din atmosfera marţiană, care s-ar fi rarefiat şi ar fi dus la dispariţia tuturor vieţuitoarelor care trăiau pe Marte.
Măsurătorile efectuate de roverul Curiosity au evidenţiat faptul că atmosfera marţiană este alcătuită aproape în totalitate din dioxid de carbon şi mici cantităţi de alte gaze.
Descoperire incredibilă pe Marte. Un lac subteran amplifică speculaţiile privind existenţa vieţii
Cercetătorii de la NASA consideră că o anumită schimbare apărută în concentraţia a două tipuri diferite de argon din atmosfera marţiană ar reprezenta dovada faptului că cea mai mare parte a atmosferei acestei planete „s-a pierdut de-a lungul timpului”.
„Pe măsură ce Marte evolua pentru a deveni o planetă, iar oceanul ei de magmă se solidifica, s-au produs emisii catastrofale de gaze, iar mulţi vapori au fost eliberaţi în atmosferă, în urma impactului cu comete şi alte corpuri cereşti de dimensiuni mici. Vînturile solare şi posibilul impact cu un corp ceresc de mărimea lui Pluto ar fi dus la dispariţia celei mai mari părţi din acea atmosferă iniţială, iar de atunci atmosfera marţiană s-a dezvoltat ca un rezultat al emisiilor vulcanice şi pierderile gazoase în spaţiu”, a declarat Chris Webster, cercetător la NASA.
Savanţii de la NASA au început să analizeze atmosfera marţiană după ce unul dintre telescoapele de pe Terra a detectat prezenţa unor cantităţi surprinzătoare şi misterioase de metan în trei regiuni de pe Marte. Prezenţa metanului ar putea sugera faptul că anumite forme de viaţă ar putea exista în continuare pe această planetă. Cu toate acestea, roverul Curiosity nu a detectat nicio urmă de metan în regiunea în care a coborît pe Marte, pe 6 august 2012, dezamăgindu-i pe adepţii teoriilor potrivit cărora pe Marte există viaţă microbiană. Pe Pămînt, metanul este în principal un produs derivat de metabolism – provenind din digestia animalelor şi din descompunerea plantelor -, însă acest gaz poate fi produs şi de anumite procese non-biologice.
Cercetătorii de la NASA intenţionează să analizeze în continuare atmosfera marţiană pe măsură ce roverul Curiosity se întreaptă spre Muntele Sharp. În toamnă, NASA va lansa o sondă spaţială care va pluti pe orbita marţiană cu scopul de a descifra acest „mister” al metanului de pe Marte.
Teorie demnă de “Extratereştrii antici”: Atlanţii veneau de pe Marte
Cu o experiență de 15 ani în domeniul jurnalismului IT&C, Cristi Popa este un expert în a traduce complexitatea tehnologică în termeni simpli și ușor de înțeles pentru publicul larg. Pasionat de inovație și tehnologie, el urmărește îndeaproape evoluțiile din industrie și le aduce la cunoștința cititorilor într-un mod captivant și informativ.
Cristi Popa a lucrat pentru publicații de top, atât online, cât și offline, unde a acoperit o gamă largă de subiecte, de la lansări de produse noi și tendințe tehnologice emergente, până la probleme de securitate cibernetică și impactul tehnologiei asupra societății. El a intervievat lideri din industrie, experți și utilizatori obișnuiți, oferind cititorilor perspective unice și valoroase asupra lumii tehnologiei.
Pe lângă activitatea sa jurnalistică la GadgetReport.ro, Cristi este un vorbitor public căutat și un moderator la evenimente din domeniu.
Cristi Popa este un jurnalist dedicat și un profesionist cu o etică puternică. El este cunoscut pentru capacitatea sa de a se adapta rapid la noile tehnologii și pentru a oferi informații corecte și la timp.
Pe lângă activitatea sa profesională, Cristi este un pasionat de tehnologie și un utilizator avid de gadgeturi. El este mereu în căutarea de noi tehnologii și gadgeturi care să-i facă viața mai ușoară și mai interesantă.