Creierele Homo Sapiens s-au extins în cele din urmă de la o medie de 650 de centimetri cubi acum 2 milioane de ani la aproximativ 1.500 cm cubi în urmă cu aproximativ 10.000 de ani, chiar înainte de de Revoluția Agricolă din Neolitic. Pentru cercetători, dublarea creierului oamenilor rămâne un adevărat mister.
De-a lungul Pleistocenului, epoca începută în urmă cu 2,6 milioane de ani și încheiată cu 11.700 de ani în urmă, creierul oamenilor și al rudelor sale a crescut, cel al Homo Sapiens dublându-se în dimensiune.
Cercetătorii de la Universitatea Tel Aviv cred că au găsit un răspuns viabil. Arheologii Miki Ben-Dor și Ran Barkai afirmă, într-o lucrare publicată în Yearbook of Physical Anthropology, că o schimbare majoră în ceea ce privește animalele vânate oferă cea mai bună explicație pentru evoluția extraordinară a creierului uman.
Dacă primii oameni s-au specializat în vânarea celor mai mari animale, cum ar fi elefanții, care ar fi furnizat mese bogate în grăsimi, odată cu scăderea numărului acestora, oamenii au fost nevoiți să se îndrepte către specii mai mici.
„Vedem scăderea dimensiunii prăzii ca o explicație unificatoare nu numai pentru expansiunea creierului, ci și pentru multe alte transformări în biologia și cultura umană și susținem că oferă un stimulent bun pentru aceste schimbări. Altfel spus, odată ce nu au mai vânat animale mari, au trebuit să devină mai agili, mai inteligenți, iar asta le-a afectat dezvoltarea creierului „, afirmă Barkai, potrivit Live Science.
Interesant este și faptul că, odată ce au început să se preocupe de agricultură, creierul oamenilor a scăzut puțin, până la aproximativ 1.300 cm.
Paleoantropologul Richard Potts, directorulul programului Human Origins de la Muzeul Smithsonian, afirmă că nicio ipoteză singulară cu privire la evoluția creierului nu a stat în picioare în trecut și afirmă că și teoria cercetătorilor israelieni are la rândul ei numeroase lacune și supoziții ce ridică probleme.
„[Cercetătorii] nu sunt obișnuiți să caute o singură explicație care să acopere o diversitate de adaptări. Este timpul, credem, să gândim altfel”, adaugă acesta.
CE INFLUENȚĂ AU AVUT EXTRATEREȘTII?
Există și o altă teorie, controversată, privin evoluția spectaculoasă a creierului oamenilor. Nu puțini sunt cei care afirmă că oamenii au trecut de la maimuțe la conștiință cu ajutor extern, ADN-ul acestora fiind modificat de extratereștrii care ar fi vizitat Pământul.
Ideea nu are, bineînțeles, nicio susținere științifică, însă faptul că oamenii au progresat atît de mult într-un timp atât de scurt nu este ceva obișnuit. Nicio altă specie cunoscută nu a trecut printr-o asemenea schimbare fundamentală, în condițiile în care toate acestea au traversat aceleași schimbări de mediu.
Omul modern are părți de ADN necunoscut
Potrivit specialiștilor de la Laboratorul Cold Spring Harbour din New York, o nouă analiză a genomilor celor mai faimoși oameni din antichitate, neanderthalii și denisovanii, a dezvăluit o legătură cu un strămoș încă neidentificat pentru speciile noastre.
Experții au folosit un algoritm Bayesian care le-a permis să exploreze o perioadă lungă în istoria reproducerii interrasiale acestor specii.
Potrivit studiului, între 3 și 7% din ADN-ul neanderthal este influențat de Homo sapiens, iar aproximativ 1% din ADN-ul denisovan este de origine necunoscută.
Studiul a arătat că aproximativ 15% din aceste regiuni misterioase „super arhaice” ale ADN-ului, descoperite în genomul denisovan, sunt încă în circulație la oameni. Ce s-a întâmplat în cele din urmă cu această specie dispărută este încă necunoscut.
Experții cred că este vorba de Homo erectus însă n-au cum să dovedească acest lucru, în condițiile în care pînă acum n-a fost descoperită nicio urmă de AND a acestui om străvechi.
Descoperire istorică în Bulgaria. Ce s-a aflat despre Homo Sapiens
„Această cronologie pare a fi incompatibilă cu un schimb genetic care implică strămoșii direcți euroasiatici, care au emigrat din Africa în urmă cu 50.000 de ani. În schimb, calendarul nostru sugerează o migrare mai timpurie, care a avut loc cu cel puțin 200.000 de ani în urmă”, arată concluziile studiului.
Studiul a mai descoperit și dovezi ale reproducerii între oameni și neanderthali, care ar fi avut loc mult mai devreme decât se știa până acum:cu aproximativ 200.000 până la 300.000 de ani în urmă.