Imago Mundi, cunoscută și sub numele de „Harta babiloniană a lumii”, este adesea considerată a fi cea mai veche hartă a lumii cunoscute descoperită vreodată.
Harta babiloniană a lumii a fost găsită într-o cutie legată de săpăturile lui Rassam din 1881 de la Sippar, în Irakul de astăzi, la aproximativ 40 de kilometri sud-vest de Bagdadul actual.
Cu toate acestea, unii cred că este posibil să fi fost descoperit inițial la Borsippa, un alt oraș antic situat la aproximativ 115 kilometri sud de Bagdad.
Imago Mundi a fost prezentată pentru prima dată în 1899. Harta a fost scrisă în alfabet cuneiform pe o tăbliță de lut, din care au supraviețuit doar părțile principale, măsurând 12,2 x 8,2 cm.
Având în vedere starea sa fracturată, unele informații lipsesc din artefact, deși zeci de ani de studiu științific au reușit să reconstituie o mare parte din conținutul său.
Probabil că a fost realizată în urmă cu 2.600 – 2.900 de ani, o perioadă în care Imperiul Neo-Babilonian era lider mondial în arhitectură, cultură, matematică și în primele incursiuni în știință.
„Babilonul este reprezentat în centru (dreptunghiul din jumătatea superioară a cercului), iar Asiria, Elam și alte locuri sunt, de asemenea, numite. Zona centrală este înconjurată de un curs de apă circular denumit „Marea Sărată”.
Marginea exterioară a mării este înconjurată de ceea ce au fost inițial, probabil, opt regiuni, fiecare indicată printr-un triunghi, etichetat „regiune” sau „insulă”, și marcată cu distanța dintre ele.
De asemenea, putem găsi locația a numeroase alte orașe și regate, inclusiv Asiria, Der și Urartu, potrivit unei lucrări din 1988. Toate aceste așezări sunt înconjurate de o bandă circulară aproape perfectă care reprezintă „Apa amară” sau „Râul amar”, tradus de obicei ca ocean.
Bătălia îngerilor, pomenită în Biblie, a existat în realitate! Dovezile arheologice
În partea de sus a hărții, dincolo de ocean, este etichetat ca un loc „unde nu se vede Soarele”. Poate că ei credeau că acesta este un tărâm al întunericului veșnic, la fel ca spațiile ciudate descrise în Epopeea lui Gilgamesh, sau poate că acesta este un comentariu criptic despre mișcarea Soarelui.
Regiunile sunt reprezentate sub formă de triunghiuri, deoarece așa se vizualiza că vor arăta în primul rând atunci când se apropiau de apă.
Harta este uneori considerată un exemplu serios de geografie antică, dar, deși locurile sunt reprezentate în pozițiile lor aproximativ corecte, scopul real al hărții este de a explica viziunea babiloniană asupra lumii mitologice.
Cum vedeau babilonienii lumea
Imago Mundi, desigur, nu este la fel de exactă din punct de vedere științific ca Google Maps și nici la fel de spectaculos ilustrată precum hărțile din perioada medievală, dar oferă o perspectivă unică asupra modului în care babilonienii antici se vedeau pe ei înșiși și lumea din jurul lor.
Redescoperirea hărții în secolul al XIX-lea este aproape la fel de misterioasă ca și obiectul în sine. Conform Enciclopediei Britannica, artefactul a fost descoperit de Hormuzd Rassam, un arheolog renumit care a excavat unele dintre cele mai frumoase antichități asiriene și babiloniene recuperate vreodată, inclusiv tabletele care conțineau Epopeea lui Gilgamesh, cea mai veche operă literară din lume.
Povestea lui Naram-Sin, primul împărat zeu din istorie. Era un extraterestru?
Interesant este că o parte din text face aluzie la diferiți monștri și creaturi fantastice care trăiesc în diferite regiuni, inclusiv un cal înaripat, un mare șarpe marin, un om-scorpion și un om-taur.
Sunt menționate, de asemenea, animale mai puțin surprinzătoare, precum gazela, pantera, cerbul, maimuța, ibexul, bivolul de apă și lupul.
Pe hartă locuiesc și personaje umane. Textul face aluzie la mai multe persoane diferite, inclusiv la Utnapishtim, eroul legendar care a supraviețuit potopului babilonian, și la primul conducător al Imperiului Akkadian, Sargon.
Dincolo de creaturile fantastice prezente pe Imago Mundi, ca document istoric, obiectul deține multe informații interesante despre dominația Imperiului Neo-Babilonian la momentul creării sale.
Potrivit expertului British Museum, Dr. Irving Finkel, Babilonul este descris ca fiind „teribil de vast în comparație cu celelalte orașe de pe hartă”, ceea ce arată că „conținutul hărții reflectă fără îndoială Babilonul ca centru al lumii”.
Cine i-a învățat pe babilonienii antici….trigonometrie? Au fost extratereștrii?