Postul intermitent, adică zilele fără mâncare programate din timp, ar putea atenua nu doar durerea cronică, ci și problemele de dispoziție și de gândire care vin la pachet cu ea, arată un studiu pe șoareci realizat de cercetători de la Primul Spital Afiliat al Universității Zhengzhou, din China.
Durerea cronică afectează milioane de oameni și rareori rămâne o problemă strict fizică: aduce cu ea un risc crescut de anxietate și depresie. Tratamentele actuale se adresează însă separat celor două fețe ale aceleiași probleme, fie durerii, fie tulburărilor psihice. Noul studiu propune o cale comună, care trece prin intestin.
Axa intestin-creier, numitorul comun
Atât durerea persistentă, cât și efectele ei asupra funcționării mentale par strâns legate de comunicarea dintre intestin și creier. Explicațiile posibile sunt multiple: degradarea funcționării nervilor, dereglări hormonale, modificări ale florei intestinale sau o combinație a acestor factori.
Se știa deja că abținerea periodică de la un număr semnificativ de calorii poate avea efect analgezic, prin semnalizare hormonală, prin refacerea învelișului izolator al nervilor și prin reducerea inflamației din creier. Ce lipsea era dovada că mecanismul atinge și componenta psihică a durerii cronice.
Treizeci și opt de zile de post alternativ
Cercetătorii au lucrat cu șoareci la care fuseseră induse mai multe tipuri de disconfort de lungă durată, de la o leziune prin comprimarea unui nerv până la durere de origine inflamatorie. Timp de 38 de zile, o parte dintre animalele adulte au alternat zilele cu hrană și zilele fără acces la mâncare, în timp ce restul au mâncat normal pe toată durata experimentului.
La final, fiecare animal a trecut printr-o serie de teste pentru sensibilitatea la durere, comportamentele de tip anxios, compoziția florei intestinale, metaboliții și nivelul de inflamație a sistemului nervos.
Ce s-a schimbat la șoarecii care au ținut postul intermitent
Reacția la stimuli dureroși, printre care căldura, a scăzut în toate modelele de durere la animalele care au trecut prin perioade de post, iar deficitele cognitive s-au redus. La șoarecii cu durere provocată de comprimarea nervului, comportamentul de tip anxios a fost mai slab decât la grupul de control.
În plus, bariera intestinală s-a dovedit mai rezistentă, iar inflamația sistemului nervos mai redusă. Compoziția florei intestinale s-a modificat și ea, cu o creștere semnificativă a unei specii de bacterii numită Alistipes finegoldii.
Bacteria care reproduce efectul postului intermitent
Partea cea mai interesantă vine în etapa următoare: administrarea acestei bacterii unor șoareci care mâncau normal a reprodus o bună parte dintre efectele postului intermitent, atât cele analgezice, cât și cele asupra stării mentale.
Analizele ulterioare indică un compus numit acid hipuric drept verigă importantă a lanțului. Metabolitul apare atunci când bacteriile din intestin descompun anumiți nutrienți din hrană și pare să activeze o cale neuroimună cunoscută drept STING, prescurtarea pentru Stimulator of Interferon Genes. Cât de mult contează bacteriile intestinale pentru comportamentul nostru se vede și în felul în care ele influențează poftele alimentare.
De ce nu e încă o rețetă pentru pacienți
Rezultatele vin de la șoareci, nu de la oameni, iar autorii nu susțin că postul intermitent vindecă durerea cronică sau anxietatea care o însoțește. Ce oferă studiul este o hartă pe care cercetătorii o pot explora: axa Alistipes finegoldii – acid hipuric – STING, care leagă postul de neuroinflamație prin intermediul unui microb intestinal și al chimiei sângelui.
Postul rămâne, în schimb, o intervenție cu beneficii documentate atunci când face parte dintr-o dietă controlată și supravegheată medical. Despre limitele lui am scris în articolul despre ce se întâmplă cu corpul după trei zile fără mâncare, iar disputa privind durata optimă a ferestrei de alimentație a fost analizată într-un studiu amplu.
Merită reținut și că măsurile simple au efect măsurabil: o rutină zilnică fixă scade durerea și depresia chiar și atunci când somnul rămâne de proastă calitate.
Studiul a fost publicat în revista Brain, Behavior, and Immunity. Sursa: New Atlas.
