Povestea Rombac 1-11. Primul avion de pasageri produs integral în România

Data: 2/09/2022 | Autor: .

Povestea Rombac 1-11. Primul avion de pasageri produs integral în România

România a fost primul stat comunist, cu excepția Uniunii Sovietice, care a produs un avion de pasageri cu reacţie, realizat integral la noi în țară, după o licență britanică. Avionul se laudă cu alt lucru interesant – niciun Rombac 1-11 nu s-a prăbuşit, niciun pasager nu a murit la bordul unui astfel de avion și, mai mult decât atât, în peste 30 de ani de exploatare, avionul românesc nu a fost implicat în vreun incident tehnic major.

Totul a pornit în 1967, an în care s-au legat primele relaţii între România şi compania britanică British Aircraft Corporation – BAC. Cu acest prilej, compania britanică s-a angajat să livreze 6 aeronave BAC 1-11 spre transportatorul TAROM. Modelul de aeronava fusese introdus în producţia de serie în 1963.

La sfârşitul anului 1968 fusese considerat „avionul european cu cel mai mare succes comercial”.

Ceaușescu avea însă planuri mai mari cu acest avion. În 1975 a fost înfiinţată „Turbomecanica” din Bucureşti pentru fabricarea sub licenţă a motoarelor Rolls Royce Viper (Mk 632 şi 633) și a motoarelor Turmo IV C. Primele erau necesare avionului IAR-93 B, cele din urmă erau folosite elicopterele IAR-330 „Puma”.

Tot în aceeaşi perioadă, Ceauşescu a cumpărat licenţa de fabricare pentru BAC 1-11 şi a promis construirea a 80 de aeronave sub denumirea ROMBAC 1-11.

Rombac 1-11, primul zbor

Primul aparat, cu numărul de înmatriculare YR-BRA, a fost prezentat pe 27 august 1982. Zborul inaugural a fost realizat în septembrie 1982 pe ruta București-Timișoara, iar după 7 luni a fost inaugurat primul zbor extern pe ruta București – Londra.

Cu această ocazie România devenea primul stat comunist, cu excepția Uniunii Sovietice, care producea un avion de pasageri cu reacţie.

A fost o realizare de excepţie a muncitorilor şi inginerilor români și deși era produs sub licență britanică, toate subansamblele avionului erau realizate în România.

Motoarele erau construite la uzina „Turbomecanica”, iar celelalte componente ale avionului la diferite uzine din țară.

Dacia Lastun. Povestea unui model controversat, care urma să aibă propulsie electrică

Avionul Rombac 1-11 era un avion de tip mediu curier, putând transporta 120 de pasageri, pe distanţe de până la 4.500 kilometri, putând atinge o viteză de 950 km/oră, cam tot atât cât ating şi aeronavele moderne de azi.

De altfel, în acele vremuri doar avionul sovietic Tupolev TU-154 era mai rapid decât avionul românesc, Rombac-ul fiind însă mai fiabil decât cel sovietic, în ceea ce privește siguranța de zbor, consumul și costurile de întreținere.

Primul zbor al aparatului de concepție românească a avut loc pe ruta Bucureşti-Timişoara, rută operată până atunci de avioane sovietice de tip Iliuşin IL-18 sau Antonov AN- 24 cumpărate din Uniunea Sovietică.

De fapt, Ceaușescu dorea ca în câțiva ani compania Tarom să înlocuiască avioanele de producţie sovietică cu cele românești, iar în acest fel, să îşi manifeste independenţa faţă de Moscova și în ceea ce privește aeronautica.

Trebuie amintit faptul că în acei ani, toate companiile aviatice din ţările comuniste operau zborurile de pasageri, pe distanţe medii, numai cu avioane de tip Tupolev TU-154 sau Iliuşin IL-18 și numai Tarom-ul avea posibilitatea să opereze și cu avioane produse în ţară.

Între anii 1982 şi 1989 au fost produse nouă aparate Rombac 1-11, toate fiind livrate companiei Tarom, companie care le-a exploatat, le-a închiriat sau le-a vândut altor companii aeriene.

Alte două aparate, aflate în execuţie la momentul schimbării de regim din 1989, nu au mai fost terminate niciodată.

OZN-ul lui Coandă! Aerodina lenticulară, un proiect care putea rescrie istoria României

După 1989, din cauza zgomotului puternic produs de motoare, aeronavele ROMBAC 1-11 ROMAVIA au fost interzise pe mai multe aeroporturi din Europa.

Celelalte şapte aparate ROMBAC 1-11 au fost vândute de TAROM către diverse alte companii aeriene din Asia şi Africa.

După 30 de ani, nu există o statistică clară cu privire la aceste aeronave românești. Se ştie doar că două ROMBAC 1-11 operau zboruri charter pentru turişti, în Egipt, în anul 2010.

Recordurile deținute de Rombac 1-11

Un lucru absolut remarcabil la acest avion românesc este faptul că acesta deţine câteva recorduri cu care puţine aeronave se pot lăuda.

Astfel, niciun Rombac 1-11 nu s-a prăbuşit, niciun pasager nu a murit la bordul unui astfel de avion și mai mult decât atât, în peste 30 de ani de exploatare, avionul românesc nu a fost implicat în vreun incident tehnic major. De altfel, un număr de două avioane Rombac 1-11 continuă să opereze și astăzi pentru o companie aviatică din Pakistan.

Trenul electric al lui Coanda! Încă o invenție care putea redefini România

Astfel, este de admirat faptul că, de când există aviaţie civilă în lume, sunt foarte puţine acele aeronave care să aibă cifra zero în dreptul accidentelor aviatice sau a incidentelor tehnice majore.

Astăzi, ultimele două avioane Rombac 1-11 ale fostei Societăți Romavia, înmatriculate YR-BRE și YR-BRI, au fost clasate în patrimoniul cultural național mobil, categoria TEZAUR (Ordinul Ministrului Culturii nr. 2609/11.02.2021).

Faptul ca au fost trecute in patrimoniul national ne dă speranțe că aceste aeronave vor fi restaurate și prezentate în cadrul Muzeului Aeronautic Român, alături de creațiile lui Traian Vuia și Henri Coandă.

Povestea Dacia 1100. Un model controversat care a scris istorie în România

Ai auzit de Dacia Deceneu, de Dacia Extase? Prototipurile secrete ale Dacia