Povestea Dacia 1100. Un model controversat care a scris istorie în România

Acum 54 de ani, în 20 august 1968, pe poarta uzinei de la Colibași a ieșit primul autoturism românesc, Dacia 1100, un model inspirat din Renault 8, o berlină cu tracțiune și motor pe spate. Mașina a devenit, instant, un adevărat succes de vânzări pentru că a dat posibilitatea oricărui român să cumpere o mașină de familie, relativ ieftină, și ușor de condus.

În 1965, Nicolae Ceaușescu este ales prim-secretar al PCR și decide că trebuie redus efortul valutar făcut cu importul de autoturisme.

Pentru a începe producția cât mai rapid și în lipsa unei industrii autohtone moderne care să dezvolte un autoturism nou, Comitetul Central al PCR lansează o licitație pentru fabricarea unui autoturism de clasă medie, cu un motor de 1000-1300 cmc și o producție anuală de 40.000 – 50.000 de unități.

La licitație s-au înscris Alfa Romeo cu modelul GT 1300 (lansat în 1965), Fiat cu versiunea 1100D (lansata în 1957), Morris cu modelul Mini (lansat în 1959), Peugeot cu modelul 204 (lansat în aprilie 1965) și Renault cu modelul 12 (în dezvoltare la momentul respectiv).

Câștigător avea să fie desemnat Renault care promitea un model nou-nouț, lansat ulterior în 1969, în același timp la Paris și la București, sub numele de Dacia 1300.

Acordul, cu o valabilitate de 10 ani, prevedea construcția temporară a unui alt model din gama constructorului francez, până la lansarea modelului Renault 12.

La început modelul Renault 16 părea să fie preferat de partea română, decizia finală vizând însă modelul Renault 8 Major, al cărui preț era mai accesibil pentru clienții români.

Noua marcă avea să fie denumită Dacia, iar modelul să poarte numele 1100, de la cilindreea motorului de 1108 cmc.

Fabrica avea să fie construită vizavi de Uzina de Piese Auto Colibași, valorificându-se niște hangare construite în 1943 pentru aviație. Pe 3 august 1968 aveau să iasă pe poarta fabricii primele autoturisme de preserie, iar primul model avea să fie dăruit lui Nicolae Ceaușescu.

Era o mașină bună Dacia 1100?

Dacia 1100 era o berlină cu tracțiune și motor pe spate. Motorul Renault Cléon-Fonte („Sierra”) dezvolta 46 CP (35kW) la 4600 turații și propulsa autoturismul până la 132 km/h. Era montat longitudinal pe spate și răcit cu apă.

Inițial, Dacia 1100 era identică cu un Renault 8, doar emblema era diferită. Toate piesele mari erau livrate din Franța și Valladolid, Spania, apoi asamblate în România.

Motoarele și cutiile de viteze veneau gata montate, trebuia doar introdus ulei în ele. Caroseria era sudată și vopsită local.

Culorile disponibile în România pentru acest model au fost : Verde turcoaise, Roşu grenat, crem (cunoscut şi sub numele de alb 40) şi gri deschis. Varianta cu putere mărită la 60 CP erau disponibilă şi în culoarea bleumarin.

Începând cu 1969, începea producția de piese în România – în prima fază anvelopele, radiatorul, geamurile, precum și instalațiile electrice, tapițeria, scaune. Astfel se putea menține un cost scăzut și un ritm constant de fabricație.

Interesant este că, deși producția nu a fost integral asimilată în România, piesele de schimb au fost disponibile destul timp.

Prețul inițial a fost în jur de 55.000 lei, în condițiile în care salariul mediu net în 1968 era de 1.139 Lei.

Chiar dacă prețul nu era unul foarte mic, vânzările aveau să fie foarte bune. Interesant este că, inclusiv după lansarea Dacia 1300, în 1969, modelul 1100 se vindea destul de bine, producția fiind oprită abia doi ani mai târziu.

Până la finalul anului 1972, circulau prin ţară peste 37.000 de exemplare, un număr uriaș la acea vreme.

Dincolo de modelul de serie, puțini sunt însă cei care știu că au fost fabricate și 110 de exemplare Dacia 1100 S. Acestea erau destinate curselor de raliuri, dar câteva zeci au ajuns și în proprietatea Miliției.

Au existat chiar și 5 unități model SS (Sport Special). Acestea din urmă erau dotate cu motorul 1.6 litri de la Renault 16 și aveau 108 CP. Automobilele erau folosite pentru escortele prezidențiale.

Ce probleme avea Dacia 1100?

Cei care au deținut sau condus o Dacia 1100 spun că masina avea frane disc si pe fata si pe spate, iar etierii de pe spate se blocau destul de des. Trebuiau desfacuti, curatati si dupa aia mergeau. Faceau operatiile astea de cel putin 2 ori pe an. Daca te gandesti ca atunci faceai cam 2000-3000 de km pe an, operatiile astea de intretinere erau dese.

Masina avea motor in spate si in fata avea portbagajul. Asta era o alta problema a Daciei 1100, mai ales atunci cand plecai la mare sau la munte cu masina incarcata de bagaje.

Multi isi amenajaseră un portbagaj pus deasupra plafonului mașinii.

In momentul cand masina se incarca, caroseria cobora mult si virarea devenea extrem de dificila pentru ca roata din fata lovea in aripa. Curbele erau o provocare. Asta cu masina incarcata.

În rest, Dacia 1100 era foarte ușor de condus, iar consumul nu depășea 8-8,5 litri/suta de kilometri. Scaunele erau confortabile, iar vizibilitatea, chiar și de pe bancheta din spate, era destul de bună.

Mașina nu era foarte bine antifonată, dar zgomotul era unul acceptabil.

Cert este că și acum, la 54 de ani distanță de la lansarea primului model Dacia 1100, mașina își are clienții săi, fiind căutată cu ardoare de pasionații de automobile.

Povestea Dacia Sport. Primul si singurul Coupe veritabil romanesc

Cea mai spectaculoasă cascadorie cu o Dacia. A zburat 63 de metri în aer și a scris istorie!

Dacia Lastun. Povestea unui model controversat, care urma să aibă propulsie electrică