Cercetătorii de la Universitatea de Stat din Ohio au anunțat descoperirea a peste 1700 de viruși necunoscuți, extrem de periculoși, într-un ghețar tibetan străvechi, ce a început să se topească.
Potrivit unui comunicat de presă referitor la noile descoperiri din masivul ghețar Guliya din Tibet – care a fost, de asemenea, sursa unei alte descoperiri de viruși străvechi înghețați, din 2021 – aceste specii virale latente recent descoperite par să ofere dovezi care fac legătura între schimbările climatice și virusuri.
Extrase dintr-o carotă de gheață de 1.000 de metri ce provine din uriașa calotă tibetană, aceste virusuri latente oferă o perspectivă tulburătoare a istoriei ultimilor 41.000 de ani, pe măsură ce ghețarul și lumea din jurul său s-au încălzit și s-au răcit.
„Înainte de această lucrare, modul în care virușii s-au legat de schimbările la scară largă ale climei Pământului a rămas în mare parte neinvestigat”, a remarcat ZhiPing Zhong, un cercetător asociat OSU care a condus noul studiu asupra virușilor, publicat în revista Nature Geosciences.
O creștere de 50 de ori
Deși este departe de a fi prima dată când oamenii de știință descoperă virusuri străvechi din eșantioane glaciare, descoperirile din ghețarul Guliya din Tibet reprezintă, după cum a afirmat Yale în propria sa declarație despre cercetare, o creștere de 50 de ori a numărului acestora.
Dintre cele peste 1 700 de specii virale descoperite în această ultimă mostră din Guliya, aproximativ trei sferturi sunt complet noi. Celălalt sfert avea semnături genetice care se suprapuneau cu organisme cunoscute din alte părți ale lumii.
„Aceasta înseamnă că unele dintre ele au fost potențial transportate din zone precum Orientul Mijlociu sau chiar din Arctica”, a explicat Zhong.
Dintre virusurile găsite în eșantionul Guliya, cea mai distinctă „comunitate virală”, așa cum o numesc oamenii de știință, datează de aproximativ 11.500 de ani. În acea perioadă, clima mondială a trecut de la ultimul stadiu glaciar la epoca mai caldă a Holocenului în care trăim în prezent.
Deși cercetătorii nu pot spune cu certitudine, această colecție de viruși antici recent descoperiți pare să indice faptul că speciile microbiene au reacționat la schimbările climatice sau, după cum a spus conducătorul studiului, „indică legătura potențială dintre virusuri și schimbările climatice”.
Cercetătorii au insistat, de asemenea, în lucrarea lor asupra faptului că acești noi viruși nu prezintă niciun risc pentru oameni – dar, după cum sugerează un alt studiu din 2023, cei conținuți în alte structuri de gheață ar putea deveni periculoși pe măsură ce schimbările climatice continuă să le dezghețe.
Virușii străvechi, din ghețari, ar putea distruge lumea
Topirea ghețarilor și a permafrostului riscă să readucă la viață multe tipuri de agenți patogeni latenți, altfel spus viruși și bacterii din preistorie. Daunele potențiale pe care acești microbi le-ar putea provoca asupra ecosistemelor moderne sunt greu de prezis, de la pandemii globale la dispariția unor specii de animale și plante.
Un studiu realizat de Dr. Giovanni Strona de la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene și de Matthew Flinders, profesor la Global Ecology Corey Bradshaw de la Universitatea Flinders din Australia a evaluat riscurile ecologice.
Studiul, publicat la 27 iulie în PLOS Computational Biology, s-a străduit să cuantifice amenințările reprezentate de eliberarea acestor viruși străvechi și imprevizibili.
Cercetătorii au conceput experimente simulate în care agenți patogeni digitali din trecut au invadat comunități de gazde asemănătoare unor bacterii. Ei au comparat efectele acestor agenți patogeni invadatori asupra diversității bacteriilor gazdă cu cele ale comunităților în care nu au avut loc invazii.
Supraviețuirea și impactul agenților patogeni
În mod remarcabil, cercetătorii au constatat că, în simulările lor, virușii străvechi au supraviețuit și au evoluat adesea în lumea modernă. Aproximativ 3% dintre acești agenți patogeni au devenit chiar dominanți în noul lor mediu.
Aproximativ 1% dintre acești invadatori au demonstrat rezultate imprevizibile. Unii au provocat dispariția a până la o treime din speciile gazdă, în timp ce alții au crescut diversitatea cu până la 12% în comparație cu simulările în care nu a fost permisă nicio evadare.
Deși riscurile prezentate de acest 1% de agenți patogeni eliberați pot părea minore, având în vedere numărul mare de microbi antici eliberați în mod regulat în mediile moderne, aceste focare reprezintă un pericol substanțial, potrivit cercetătorilor.
„Am descoperit că agenții patogeni invadatori ar putea adesea supraviețui, evolua și, în câteva cazuri, deveni excepțional de persistenți și dominanți în comunitate, provocând fie pierderi substanțiale, fie modificări ale numărului de specii vii. Prin urmare, constatările noastre sugerează că amenințările imprevizibile, până acum limitate la science fiction, ar putea, în realitate, să reprezinte un risc serios ca factori puternici de deteriorare ecologică.„, a declarat Dr. Giovanni Strona, autorul principal al studiului.
Profesorul Corey Bradshaw, de la Universitatea Flinders, spune că noile descoperiri arată că riscul de invazie a unor agenți patogeni necunoscuți de tip „lebădă neagră”, care pot provoca daune ireversibile, nu este neglijabil.
Descoperire bulversantă. 30.000 de noi viruși antici, necunoscuți, descoperiți în ADN-ul microbilor
