Imaginați-vă că ați putea spune unei inteligențe artificiale detalii despre viața dumneavoastră – locul de muncă, obiceiurile alimentare, detalii despre sănătate – și că aceasta ar putea, pe baza datelor, să vă facă o predicție legată de speranța de viață, de bolile la care puteți fi expus, altfel spus să vă spună ,,povestea vieții”.
Sună a SF pur, dar un nou studiu demonstrează cum această tehnologie nu este prea departe. Dacă vă gândiți bine, nu este chiar atât de înfricoșător pe cât pare, să știm din start când o să murim și de ce.
Oamenii de știință au făcut de mult timp o paralelă între modul în care trăim, mâncăm și dormim și modul în care acest lucru ne afectează riscul de a muri mai devreme sau de a dezvolta anumite boli. Cu o inteligență artificială, aceste date existente sunt analizate mai rapid și mai complet.
Un motor de predicție
O echipă de la Northeastern University, de la Universitatea Tehnică din Danemarca și de la Universitatea din Copenhaga din Danemarca și-a antrenat motorul de inteligență artificială pe datele a șase milioane de persoane daneze pentru a testa fezabilitatea acestui tip de motor de predicție.
Aceștia au descoperit că aceleași tehnici de instruire care stau la baza modelelor de limbaj de mari dimensiuni (LLM), care alimentează roboți precum ChatGPT, pot fi aplicate și evenimentelor vieții.
Ce se întâmplă cu creierul când murim! O descoperire științifică bulversantă
Nu e o ghicitoare, cu o poveste științifică, bazată pe date
În loc să studieze relațiile dintre cuvinte și propoziții, AI-ul își dă seama de relațiile dintre tot ceea ce se întâmplă în viața noastră.
„Întreaga poveste a unei vieți umane, într-un fel, poate fi considerată, de asemenea, ca o propoziție lungă și uriașă a numeroaselor lucruri care i se pot întâmpla unei persoane”, spune Sune Lehmann, cercetător de date la Universitatea Tehnică din Danemarca.
„Acest model oferă o reflectare mult mai cuprinzătoare a lumii așa cum este ea trăită de ființele umane decât multe alte modele”.
Noul model, denumit life2vec, se folosește de „spațiile de încorporare” – în care ceva din lumea reală primește o formă matematică pe care un computer o poate citi – pentru a trasa legăturile dintre factorii de sănătate, mediul educațional, nivelul veniturilor și tot ceea ce afectează ratele mortalității.
Atunci când a fost testată în funcție de cauzele cunoscute ale decesului, inteligența artificială s-a dovedit mai bună decât metodele actuale în ceea ce privește prezicerea modului și a momentului în care o persoană va muri – deși există încă o mulțime de evenimente, cum ar fi accidentele de mașină, pe care modelul nu are nicio șansă de a le putea prevedea.
De asemenea, IA a fost capabilă să prezică anumite aspecte ale personalității, cum ar fi extroversiunea.
Astrofizicienii cred în existența Lumii de Apoi! Când trecem în noua dimensiune
O cercetare cu iz SF
Instrumentele avansate de inteligență artificială precum acesta arată un potențial foarte mare pentru a detecta modele prea complexe pentru ca oamenii să le vadă, ceea ce înseamnă o mai bună înțelegere a relației dintre modul în care ne trăim viața și cât de sănătoși și bine ne simțim.
În ciuda acestor succese, cercetătorii îndeamnă la prudență: datele se aplică deocamdată doar la danezi și, prin urmare, au încorporate prejudecăți sociodemografice.
De asemenea, echipa dorește ca preocupările legate de confidențialitate și de datele personale să fie abordate înainte ca aceste date să fie utilizate vreodată într-un cadru real.
„Chiar dacă folosim predicția pentru a evalua cât de bune sunt aceste modele, instrumentul nu ar trebui să fie folosit pentru a face predicții asupra persoanelor reale”, spune cercetătorul în informatică Tina Eliassi-Rad de la Northeastern University.
„Este un model de predicție bazat pe un set de date specifice unei populații specifice”.
Cercetarea a fost publicată în revista Nature Computational Science.
Nemurirea cuantică. Există o explicație științifică pentru ,,viața veșnică” pomenită în Biblie?