Legea 5G creează controverse. Ministerul Justiției reclamă condițiile neclare și lipsite de predictibilitate

Data: 28/10/2020 | Autor: .

Proiectul de lege privind implementarea tehnologiei 5G în România riscă să arunce în aer piața telecomunicațiilor. După ce operatorii de telefonie și date au tras un semnal de alarmă privind lacunele majore ale proiectului de lege, a venit rândul Ministerului Justiției să reclame condițiile neclare și lipsite de predictibilitate propuse de inițiatori.

Potrivit unui punct de vedere pe tema Legii 5G, Ministerul Justiției reclama, în esență, că prin această lege se instituie criterii care încalcă Constituția României.

,,Soluția care stabilește condițiile de emitere a avizului CSAT (pentru furnizorii de servicii 5G – n.r.) este neclară și lipsită de previzibilitate, în lipsa instituirii unor criterii obiective de evaluare a solicitărilor depuse în vederea acordării autorizației. Având in vedere că motivarea actului administrativ reprezintă o condiție de legalitate, omisiunea de a institui criterii clare si obiective reprezintă o împrejurare de natură să conducă la încălcarea prevederilor art. 1, aliniat (3) si (5) din Constituție’’, afirmă Ministerul Justiției.

Ministrul Cătălin Predoiu afirmă, în scrisoarea trimisă inițiatorilor legii, că ,, este necesară justificarea temeinică a criteriilor avute în vedere pentru acordarea sau refuzul de emitere a autorizării, inclusiv cu privire la procedura de retragere a aceste autorizări’’ și că ,, sunt necesare detalii suplimentare privind respectarea procedurii de reglementare, nefiind suficient publicarea proiectului pe pagina de internet a inițiatorului’’.

Atfel spus, legea instituie un mecanism la limita legii prin care operatorii și furnizorii de servicii 5G vor fi autorizați de statul român.

Asociația Operatorilor Mobili din România reclama, recent, într-un comunicat, că pe lângă faptul că dezbaterea publică a acestui proiect a durat numai 10 zile, în legea respectivă s-au strecurat o serie de prevederi care riscă să arunce în aer business-urile operatorilor de telefonie și date.

În esență, operatorii cer o legislație pro-business, care să nu lase loc de abuzuri precum interzicerea funcționării, prin decizie administrativă, fără să existe condiții clare privind dreptul la apel.

,,Proiectul de Lege, în forma actuală, blochează dezvoltarea rețelelor de comunicații fixe și mobile din România, punând totodată în pericol rezilienta rețelelor de comunicatii si dezvoltarea serviciilor 5G în Romania. (..) Proiectul de lege (..) reglementează o procedură de autorizare bazată pe criterii non-tehnice foarte largi și ambigue care nu adreseaza nici una dintre măsurile strategice prevăzute în setul de instrumente UE pentru securitatea rețelelor 5G’’, afirmă AOMR.

 

CAPCANELE DIN LEGEA 5G

 

Operatorii de telefonie și date din România spun că limitările impuse de lege nu iau în calcul riscurile economice și că astfel impun niște reguli și penalizări care nu au legătură cu modul în care funcționează economia reală.

Potrivit estimărilor făcute de Camera de Comerț și Industrie România – China, implementarea legii în forma actuală ar putea avea consecințe economice semnificative pentru România.

,, Limitarea operatorilor de a selecta furnizori va amâna lansarea rețelei 5G, beneficiul de dezvoltare al industriei 4.0 va fi pierdut. România va avea dezavantaje ca abilitate de competență scăzută în domeniu la nivelul comunității internaționale. (..)Digitalizarea României va fi amânată. Alocarea spectrului în România a fost amânată cu un an. Conform previziunilor GSMA din 2019, numărul de conexiuni 5G în România va ajunge la 6,5 milioane în 2023, în timp ce ultima predicție din 2020 este de doar 2,6 milioane. Operatorii nu pot lansa utilizarea comercială a 5G, schimbarea rețelei și reconstrucția vor dura trei ani, amânând procesul 5G din România’’, se spune în comunicat.

 

SOLUȚIA, LA MAE ȘI CONSILIUL CONCURENȚEI?

Potrivit Ministerului Justiției, este nevoie de lămuriri și reglementări stricte în domeniul 5G.

,,Revine Ministerului Afacerilor Externe competența să se pronunțe asupra compatibilităților soluțiilor cuprinse în demers privind libera circulație a mărfurilor. De asemenea, măsurile cuprinse în proiect sunt susceptibile de a avea impact anticoncurențial, revine Consiliului Concurenței competența de a se pronunța asupra acestui aspect.

Ministrul Cătălin Predoiu afirmă, totodată, în scrisoare, că ,,sunt necesare detalii suplimentare privind respectarea procedurii de reglementare, nefiind suficient publicarea proiectului pe pagina de internet a inițiatorului’’.

Joia trecută, proiectul de lege a ajuns la CES pentru avizul Comisiei pentru dezvoltare economică, competitivitate și mediu de afaceri, Comisia pentru drepturi și libertăți cetățenești, egalitate de șanse și de tratament, Comisia pentru relațiile de muncă, politică salariată, incluziune socială, protecție socială și sănătate, Comisia pentru agricultură, dezvoltare rurală, protecția mediului și dezvoltare durabilă, Comisia pentru educație, tineret, sport, cercetare, formare profesională și cultură, Comisia pentru protecția consumatorului și concurență loială, Comisia pentru cooperație, profesii liberale și activități independente, Comisia pentru drepturi și libertăți ale organizațiilor societății civile, Comisia pentru administrație publică și ordine publică.

Conform estimărilor, în condițiile în care legea nu va fi modificată, pierderile operatorilor vor depăși 5,3 miliarde de euro. În 2019, veniturile mobile ale celor patru operatori au fost de 2,58 miliarde de euro.

Dincolo de pierderile operatorilor, s-ar putea ca și noi, consumatorii, să avem de plătit oalele sparte de guvernanți. ,,Dacă operatorul nu dorește să sufere pierderi și le transferă către utilizatori, tariful va crește de până la 300%’’, afirmă Asociația Operatorilor Mobili din România.

Potrivit unui studiu lansat de experții de la FACTORY 4.0 și  compania de consultanță Frames, odată cu implementarea tehnologiei 5G, România are șansa de a-și crește competitivitatea economică într-un termen relativ scurt, dacă se va focusa pe accelerarea digitalizării și convergența spre o economie bazată pe tehnologie.

Economia digital, pe baza tehnologiei 5G, ar putea reprezenta, în 2030, cel puțin 20 % din PIB, cu un plus de aproximativ 50 de miliarde de euro  la Produsul Intern Brut.

Dacă România va implementa automatizarea și digitalizarea, peste 1 milion de locuri de muncă ar putea fi create numai în acest sector.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.