În Pakistanul contemporan, Sfinxul din Balochistan, cunoscut și sub numele de Leul din Balochistan, este o priveliște rară și ciudată. Structura din regiunea Lesbela împărtășește anumite caracteristici cu celebrul Sfinx egiptean din Giza. Au fost construite de aceeași civilizație? Care este legătura cu egiptenii?
În timp ce unii susțin că asemănarea Sfinxului din Balochistan cu Sfinxul din Giza sugerează existența unor culturi pierdute care au precedat civilizații bine cunoscute precum cea egipteană, istoricii și scriitorii moderni continuă să dezbată această posibilitate.
Este interesant faptul că această formațiune geologică a rămas în mare parte necunoscută până la deschiderea Autostrăzii de coastă Makran în 2004, care a permis accesul călătorilor în zonă. Această autostradă leagă Karachi de orașul port Gwadar de pe coasta Makran și a atras atenția asupra acestui reper fascinant.
În ciuda cercetărilor arheologice extinse, neobișnuita formațiune stâncoasă cunoscută sub numele de „Sfinxul pakistanez” este deseori respinsă de experți ca fiind un fenomen natural.
Din diferite unghiuri, formațiunea geologică pare să semene oarecum cu iconicul Sfinx egiptean, o capodoperă despre care se crede că a fost cioplită dintr-un singur bloc masiv de calcar acum peste 4.500 de ani, în timpul domniei lui Khafre.
Khafre este, de asemenea, renumit pentru construirea celei de-a doua piramide ca mărime de pe platoul Giza.
Un monument ieșit din comun
La prima vedere a „Sfinxului”, se poate observa o linie a maxilarului bine definită, cu trăsături faciale proeminente, cum ar fi ochii, gura și nasul, care sunt perfect distanțate, părând sculptate în proporție una față de cealaltă.
Cu toate acestea, aceasta nu este o dovadă suficientă pentru a concluziona că Sfinxul din Balochistan a fost sculptat de mâini umane și nu format prin procese naturale.
În plus, identificarea unei formațiuni stâncoase din mijlocul pustietății ca fiind un monument sau rezultatul intervenției umane, bazându-se doar pe indicii vizuale, nu este o metodă fiabilă.
Este necesar un studiu arheologic amănunțit pentru a determina dacă forma geologică neobișnuită a fost creată de civilizațiile antice sau de forțele de intemperii și eroziune.
Istoria faraonilor trebuie rescrisă? Dovezile care duc piramidele cu mii de ani în urmă
De-a lungul anilor, enigmatica formațiune cunoscută sub numele de Sfinxul din Balochistan a stârnit puncte de vedere diferite cu privire la originea sa. În timp ce unii au susținut că este un fenomen natural, alții susțin că este un produs al meșteșugului uman. Dezbaterea continuă să facă ravagii.
Bibhu Dev Misra, autor și blogger, se numără printre cei care afirmă că Sfinxul din Balochistan nu este o formațiune geologică întâmplătoare, ci o componentă a unui vast complex arhitectural.
Potrivit lui Misra, Sfinxul este înconjurat de ruinele unor temple antice care au fost meticulos sculptate în roca de bază.
Misra continuă să descrie Sfinxul în detaliu, subliniind trăsăturile sale distincte, cum ar fi o linie a maxilarului bine definită și trăsături faciale clar perceptibile, inclusiv ochii, nasul și gura. Aceste trăsături, notează el, par a fi perfect proporționate între ele, ceea ce acreditează și mai mult ideea că Sfinxul a fost creat în mod intenționat, mai degrabă decât de forțe naturale.
Dar dacă într-adevăr este un monument făcut de om, cine l-a sculptat și când a fost sculptat?
Este destul de surprinzător faptul că formațiunea geologică din Pakistan, asemănătoare cu Sfinxul egiptean antic, pare să aibă, de asemenea, un coif.
Cu toate acestea, este important să luăm în considerare faptul că această observație ar putea fi rezultatul pareidoliei, în care mintea noastră conectează forme și modele familiare pentru a forma o imagine.
În afară de coif, Bibhu Dev Misra sugerează că trăsăturile simetrice din jurul presupusului Sfinx oferă dovezi ale intervenției umane, contrazicând ideea că locul a fost format de intemperiile naturale.
18, numărul lui Dumnezeu. De ce erau obsedați egiptenii și evreii de acest număr?
Argumentul prezentat este acela că Sfinxul din Balochistan prezintă un model simetric clar de trepte și piloni, oferind dovezi suplimentare în sprijinul ideii că a fost creat mai degrabă de mâna omului decât de forțele naturale.
Potrivit autorului, treptele sunt distanțate uniform și au o înălțime constantă, creând impresia unui complex arhitectural maiestuos, săpat în stâncă.
În ciuda diverselor afirmații și conjecturi potrivit cărora Sfinxul ar putea avea o vechime de până la 12.000 de ani, adevărata sa vârstă rămâne necunoscută. Acest lucru se datorează faptului că autenticitatea Sfinxului în sine nu poate fi confirmată.
În lipsa unor lucrări arheologice de teren și a unor săpături ample, este imposibil de determinat dacă Sfinxul din Balochistan a fost într-adevăr sculptat de o civilizație uitată, așa cum speculează unii, sau dacă este pur și simplu o altă formațiune geologică modelată de intemperii și alte procese naturale.
Faraonul Akhenaton, un hibrid extraterestru? Rezultatele unui studiu ADN