Percepția pe care o avem asupra corpului nostru nu este întotdeauna corectă sau realistă, dar este un factor crucial în modul în care ne comportăm în societate.
Oamenii își dezvoltă modelele corporale încă de când sunt bebeluși, iar roboții încep să facă același lucru.
O echipă de la Columbia Engineering a dezvăluit că a dezvoltat un robot care, pentru prima dată, poate învăța un model al întregului său corp de la zero, fără niciun ajutor uman.
Cercetătorii explică modul în care robotul lor a construit un model cinematic al lui însuși într-un articol recent publicat în Science Robotics și cum a utilizat acest model pentru a planifica mișcări, a îndeplini obiective și a evita obstacolele într-o serie de scenarii. Chiar și deteriorarea corpului său a fost detectată și corectată automat.
Robotul se urmărește pe sine ca un copil care se explorează într-o sală de oglinzi
Cercetătorii au plasat un braț robotic în interiorul unui cerc de cinci camere video de streaming.
Robotul s-a privit prin intermediul camerelor în timp ce se ondula liber. Asemenea unui copil care se explorează pentru prima dată într-o sală de oglinzi, robotul s-a clătinat și s-a contorsionat pentru a învăța cum anume se mișcă corpul său ca răspuns la diferite comenzi motorii.
După aproximativ trei ore, robotul s-a oprit. Rețeaua sa neuronală a terminat de învățat relația dintre acțiunile motorii ale robotului și volumul pe care îl ocupa în mediul său.
„Am fost foarte curioși să vedem cum își imagina robotul propria imagine”, a declarat Hod Lipson, profesor de inginerie mecanică și director al Laboratorului de Mașini Creative de la Columbia, unde a fost realizată lucrarea.
„Dar nu poți să tragi cu ochiul la o rețea neuronală, este o cutie neagră”. După ce cercetătorii s-au luptat cu diverse tehnici de vizualizare, imaginea de sine a apărut treptat.
„Era un fel de nor ușor pâlpâitor care părea să înghită corpul tridimensional al robotului”, a spus Lipson. „Pe măsură ce robotul se mișca, norul pâlpâitor îl urmărea ușor”. Modelul de sine al robotului a fost precis la aproximativ 1% din spațiul său de lucru.
Roboții care se auto-modelează vor duce la sisteme autonome mai autonome
Capacitatea roboților de a se automodela fără a fi asistați de ingineri este importantă din mai multe motive: Nu numai că economisește forță de muncă, dar permite robotului să țină pasul cu propria uzură și chiar să detecteze și să compenseze daunele.
Autorii susțin că această abilitate este importantă, deoarece avem nevoie ca sistemele autonome să fie mai autonome. Un robot de fabrică, de exemplu, ar putea să detecteze că ceva nu se mișcă bine și să compenseze sau să ceară asistență.
„Noi, oamenii, avem în mod clar o noțiune de sine”, a explicat primul autor al studiului, Boyuan Chen, care a condus lucrarea și este acum profesor asistent la Universitatea Duke. „Închideți ochii și încercați să vă imaginați cum s-ar mișca propriul corp dacă ar trebui să întreprindeți o anumită acțiune, cum ar fi să vă întindeți brațele înainte sau să faceți un pas înapoi. Undeva, în interiorul creierului nostru, avem o noțiune de sine, un model de sine care ne informează ce volum din mediul nostru imediat înconjurător ocupăm și cum se schimbă acest volum pe măsură ce ne mișcăm.”
China se transformă în „Black Mirror”. Armata de câini roboţi
Conștiința digitală la roboți
Lucrarea face parte din misiunea lui Lipson, care durează de zeci de ani, de a găsi modalități de a acorda roboților o anumită formă de conștiință de sine.
„Auto-modelarea este o formă primitivă de conștiință de sine”, a explicat el. „Dacă un robot, un animal sau un om, are un model de sine precis, poate funcționa mai bine în lume, poate lua decizii mai bune și are un avantaj evolutiv”.
Cercetătorii sunt conștienți de limitele, riscurile și controversele legate de acordarea unei autonomii mai mari mașinilor prin intermediul autocunoașterii, prin dezvoltarea conştiinţei digitale.
Lipson recunoaște rapid că tipul de conștiință de sine demonstrat în acest studiu este, după cum a remarcat, „trivial în comparație cu cel al oamenilor, dar trebuie să începi de undeva. Trebuie să mergem încet și cu atenție, astfel încât să putem culege beneficiile, minimizând în același timp riscurile”.