Mai multe fotografii înregistrate de roverul Curiosity, pe Marte, continuă să determine controverse. Una dintre ele, care prezintă ceea ce pare a fi un os, în fapt un femur, a fost comentată recent de un purtător de cuvânt al NASA.
Imaginea a fost captată de camera de pe roverul Curiosity pe 14 august 2014 și s-a răspândit rapid printre adepții teoriei conspirației, ca dovadă că Marte a găzduit odată viață.
„Văzută pe Marte de roverul Curiosity, această piatră arată ca un femur omenesc. Membrii echipei științifice cred că forma a fost sculptată prin eroziune, fie de vânt, fie de apă”, a afirmat un purtător de cuvânt al NASA.
„Dacă viața a existat vreodată pe Marte, oamenii de știință se așteaptă să fie forme simple de viață, precum microbii. Marte nu a avut probabil niciodată suficient oxigen în atmosferă sau în altă parte ca să susțină organisme mai complexe. Astfel, fosilele mari sunt improbabile”, a mai spus acesta, citat de Science Alert.
Misterul de pe Marte. Ce arată noile imagini captate de NASA
Potrivit experților, identificarea unor modele de obiecte sau forme de viață în diverse forme reprezintă un fenomen care poartă denumirea științifică de pareidolie. În esență, creierul procesează informații vizuale și le asociază cu fenomene sau locuri obișnuite.
,,Multe fotografii de pe Marte se incadrează în acest fenomen. Poate că cea mai faimoasă este o imagine captată în 1976 dintr-o regiune numită Cydonia și care prezintă o față umană, sculptată în solul stâncos de pe Marte. Ulterior, o serie de fotografii de înaltă rezoluție au arătat că era doar o formațiune stâncoasă. La fel s-a întâmplat și cu alte imagini celebre care au făcut senzație, precum ghiuleaua de tun, lingura de pe Marte, femeia războinică și „zeul asirian”, a afirmat cercetătorul.
Cert este că, în misiunile trimise către Marte, cele patru rovere nu au reușit să găsească urme de viață, cel puțin pentru moment.
Așa cum NASA a afirmat deja, mediul de pe Marte nu este și nici nu a fost favorabil formelor mai complexe de viață. Așa că cercetătorii caută acum să vadă dacă există viață la nivel microbian.
CE S-A ÎNTÂMPLAT PE MARTE?
În prezent, Planeta Marte este deșertică și aridă. Asta după ce, acum 3,6 miliarde de ani, ar fi avut o atmosferă caldă și umedă, experţii estimând că planeta adăpostea mari cantități de apă lichidă și lacuri, un mediu propice pentru eventuale forme de viață.
Cei mai mulți experți cred că viața a dispărut de pe Marte urmare a coliziunii cu un meteorit de mărimea lui Pluto. Acea coliziune, care s-ar fi produs în urmă cu câteva miliarde de ani, ar fi generat o modificare importantă a concentraţiilor de gaze din atmosfera marţiană, care s-ar fi rarefiat şi ar fi dus la dispariţia tuturor vieţuitoarelor care trăiau pe Marte.
Măsurătorile efectuate de roverul Curiosity au evidenţiat faptul că atmosfera marţiană este alcătuită aproape în totalitate din dioxid de carbon şi mici cantităţi de alte gaze.
Cercetătorii de la NASA consideră că o anumită schimbare apărută în concentraţia a două tipuri diferite de argon din atmosfera marţiană ar reprezenta dovada faptului că cea mai mare parte a atmosferei acestei planete „s-a pierdut de-a lungul timpului”.
Teorie demnă de “Extratereştrii antici”: Atlanţii veneau de pe Marte
„Pe măsură ce Marte evolua pentru a deveni o planetă, iar oceanul ei de magmă se solidifica, s-au produs emisii catastrofale de gaze, iar mulţi vapori au fost eliberaţi în atmosferă, în urma impactului cu comete şi alte corpuri cereşti de dimensiuni mici. Vînturile solare şi posibilul impact cu un corp ceresc de mărimea lui Pluto ar fi dus la dispariţia celei mai mari părţi din acea atmosferă iniţială, iar de atunci atmosfera marţiană s-a dezvoltat ca un rezultat al emisiilor vulcanice şi pierderile gazoase în spaţiu”, a declarat Chris Webster, cercetător la NASA.
Savanţii de la NASA au început să analizeze atmosfera marţiană după ce unul dintre telescoapele de pe Terra a detectat prezenţa unor cantităţi surprinzătoare şi misterioase de metan în trei regiuni de pe Marte. Prezenţa metanului ar putea sugera faptul că anumite forme de viaţă ar putea exista în continuare pe această planetă. Cu toate acestea, roverul Curiosity nu a detectat nicio urmă de metan în regiunea în care a coborît pe Marte, pe 6 august 2012, dezamăgindu-i pe adepţii teoriilor potrivit cărora pe Marte există viaţă microbiană. Pe Pămînt, metanul este în principal un produs derivat de metabolism – provenind din digestia animalelor şi din descompunerea plantelor -, însă acest gaz poate fi produs şi de anumite procese non-biologice.
Cercetătorii de la NASA intenţionează să analizeze în continuare atmosfera marţiană pe măsură ce roverul Curiosity se întreaptă spre Muntele Sharp. În toamnă, NASA va lansa o sondă spaţială care va pluti pe orbita marţiană cu scopul de a descifra acest „mister” al metanului de pe Marte.