NASA a lansat un trailer video in care explică, în termeni simpli, care este scopul misiunii istorice către planeta Marte, ce va debuta pe 30 iulie. NASA va trimite către Marte cel mai performant rover produs până în prezent, Perseverance. Vehiculul cu şase roţi are scopul de a căuta microorganisme pe suprafaţa Planetei Roşii.
NASA a lansat un trailer video in care explică, în termeni simpli, care este scopul misiunii istorice către planeta Călătoria spre Marte va dura mai mult de 6 luni şi, dacă roverul va asoliza fără probleme, va începe o misiune ştiinţifică de mai mulţi ani în cadrul căreia va aduna câteva zeci de eşantioane de roci şi sol pentru a căuta eventualii microbi sau urmele lăsate de aceştia. Aceste eşantioane vor fi apoi recuperate de un viitor robot şi aduse pe Pământ în 2031.
Valoarea misiunii este de 2,7 miliarde de dolari.
Până în prezent, NASA a demonstrat că ştie să trimită roboţi exploratori pe Marte. Cele patru asolizări, câte una pentru fiecare rover, Pathfinder, Spirit, Opportunity şi Curiosity (cel din urmă fiind şi ultimul care este încă funcţional la suprafaţa Planetei Roşii), s-au desfăşurat fără probleme.
Abia în ultimii 20 de ani am aflat despre Marte că a fost o planetă udă, la suprafaţa căreia existau în urmă cu miliarde de ani oceane, râuri şi lacuri. Prezenţa moleculelor organice complexe nu a fost confirmată decât abia în cursul misiunii roverului Curiosity – însă aparatele sale de bord nu permit concluzii cu privire la eventuala origine biologică a acestor molecule organice.
CE S-A ÎNTÂMPLAT PE MARTE?
În prezent, Planeta Marte este deșertică și aridă. Asta după ce, acum 3,6 miliarde de ani, ar fi avut o atmosferă caldă și umedă, experţii estimând că planeta adăpostea mari cantități de apă lichidă și lacuri, un mediu propice pentru eventuale forme de viață.
Cei mai mulți experți cred că viața a dispărut de pe Marte urmare a coliziunii cu un meteorit de mărimea lui Pluto. Acea coliziune, care s-ar fi produs în urmă cu câteva miliarde de ani, ar fi generat o modificare importantă a concentraţiilor de gaze din atmosfera marţiană, care s-ar fi rarefiat şi ar fi dus la dispariţia tuturor vieţuitoarelor care trăiau pe Marte.
Măsurătorile efectuate de roverul Curiosity au evidenţiat faptul că atmosfera marţiană este alcătuită aproape în totalitate din dioxid de carbon şi mici cantităţi de alte gaze.
Cercetătorii de la NASA consideră că o anumită schimbare apărută în concentraţia a două tipuri diferite de argon din atmosfera marţiană ar reprezenta dovada faptului că cea mai mare parte a atmosferei acestei planete „s-a pierdut de-a lungul timpului”.
Teorie demnă de “Extratereştrii antici”: Atlanţii veneau de pe Marte
„Pe măsură ce Marte evolua pentru a deveni o planetă, iar oceanul ei de magmă se solidifica, s-au produs emisii catastrofale de gaze, iar mulţi vapori au fost eliberaţi în atmosferă, în urma impactului cu comete şi alte corpuri cereşti de dimensiuni mici. Vînturile solare şi posibilul impact cu un corp ceresc de mărimea lui Pluto ar fi dus la dispariţia celei mai mari părţi din acea atmosferă iniţială, iar de atunci atmosfera marţiană s-a dezvoltat ca un rezultat al emisiilor vulcanice şi pierderile gazoase în spaţiu”, a declarat Chris Webster, cercetător la NASA.
SpaceX, noi imagini cu prototipul navei spațiale Starship, care va pleca spre Marte
Savanţii de la NASA au început să analizeze atmosfera marţiană după ce unul dintre telescoapele de pe Terra a detectat prezenţa unor cantităţi surprinzătoare şi misterioase de metan în trei regiuni de pe Marte. Prezenţa metanului ar putea sugera faptul că anumite forme de viaţă ar putea exista în continuare pe această planetă. Cu toate acestea, roverul Curiosity nu a detectat nicio urmă de metan în regiunea în care a coborît pe Marte, pe 6 august 2012, dezamăgindu-i pe adepţii teoriilor potrivit cărora pe Marte există viaţă microbiană. Pe Pămînt, metanul este în principal un produs derivat de metabolism – provenind din digestia animalelor şi din descompunerea plantelor -, însă acest gaz poate fi produs şi de anumite procese non-biologice.
Misterul fotografiilor de pe Marte. Există viață pe planeta roșie?
Cu o experiență de 15 ani în domeniul jurnalismului IT&C, Cristi Popa este un expert în a traduce complexitatea tehnologică în termeni simpli și ușor de înțeles pentru publicul larg. Pasionat de inovație și tehnologie, el urmărește îndeaproape evoluțiile din industrie și le aduce la cunoștința cititorilor într-un mod captivant și informativ.