Într-o lume în care peste un miliard de oameni se luptă cu obezitatea, medicamentele de tip GLP-1, precum Ozempic și Wegovy, au fost aclamate ca o revoluție in zona medicamentelor de slăbit. Cu toate acestea, efectele lor secundare, precum greața severă sau pierderea masei musculare, și tendința de a redobândi greutatea după oprirea tratamentului, arată că încă nu s-a atins perfecțiunea. Acum, o echipă de cercetători de la Universitatea Tufts din SUA, condusă de profesorul de chimie Krishna Kumar, a proiectat un compus de nouă generație care ar putea schimba din nou regulile jocului. Aceștia au creat o moleculă „himera” care țintește nu unul, ci patru receptori hormonali, cu speranța de a oferi o eficiență comparabilă cu cea a chirurgiei bariatrice, dar cu mai puține efecte adverse.
Pentru a înțelege importanța acestei descoperiri, publicată în Journal of the American Chemical Society, trebuie să privim evoluția rapidă a acestor medicamente. Totul a pornit de la hormonul GLP-1 (glucagon-like peptide-1), eliberat natural de intestin după masă, care stimulează producția de insulină și, crucial, induce senzația de sațietate în creier. Medicamente precum Ozempic sunt, în esență, versiuni modificate ale acestui hormon.
Succesul lor a dus la pasul următor: combinarea cu un al doilea hormon, GIP (glucose-dependent insulinotropic peptide), care are efecte similare. Așa a apărut tirzepatida (vândută ca Mounjaro/Zepbound), un medicament dual-agonist care s-a dovedit mai eficient și cu un efect de greață redus. Apoi, cercetătorii au adăugat un al treilea hormon, glucagonul, care, paradoxal, crește glicemia, dar în același timp suprimă pofta de mâncare și accelerează metabolismul. Această combinație triplă, găsită în medicamentul experimental retatrutidă, a arătat în studii clinice o pierdere în greutate de până la 24%.
O a patra țintă pentru un efect maxim: Peptide YY (PYY)
Cu toate acestea, nici măcar medicamentele triple nu ating „standardul de aur” în tratamentul obezității severe: chirurgia bariatrică, care poate duce la o pierdere în greutate de durată de până la 30%. „Acesta este obiectivul pe care oamenii încearcă să îl atingă,” a declarat profesorul Kumar.
Pentru a se apropia de acest prag, echipa sa a identificat o a patra țintă hormonală: peptida YY (PYY). „Acesta este un alt hormon pe care am vrut să îl aducem în acest cvartet de control al greutății,” a spus Tristan Dinsmore, autorul principal al studiului. PYY este, de asemenea, secretat de intestin după masă și are rolul de a reduce apetitul și de a încetini golirea stomacului, acționând prin mecanisme diferite de GLP-1 sau GIP.
Beneficiile potențiale
Provocarea a fost una majoră. Spre deosebire de primii trei hormoni, care au structuri similare și au putut fi combinați într-o singură moleculă „himera”, PYY aparține unei clase diferite. Echipa de la Tufts a reușit, însă, să lege cap la cap două segmente peptidice distincte, creând un nou candidat clinic „tetra-funcțional”, capabil să activeze toți cei patru receptori.
„Una dintre limitările medicamentelor actuale este variația individuală,” a explicat Martin Beinborn, colaborator la studiu. „Prin lovirea a patru receptori hormonali diferiți în același timp, sperăm să îmbunătățim șansele de a media aceste variații, pentru a obține o eficacitate generală mai mare și mai constantă.”
Mai mult, cercetătorii speră că un medicament atât de puternic ar putea oferi rezultate mai durabile după întreruperea tratamentului, apropiindu-se de efectul pe termen lung al chirurgiei bariatrice.
