2 efecte negative ale telefoanelor! Tu pe care îl simți cel mai mult?

Data: 2/04/2021 | Autor: .

Asaltul tehnologic din ultimii ani are implicaţii semnificative asupra comportamentului uman. Potrivit unui studiu realizat de Microsoft, printre efectele negative ale telefoanelor se află scăderea puterii de concentrare.

Datele arată că, de la un nivel mediu de concentrare de 12 secunde în anul 2000, în 2021 s-a ajuns ca oamenii să poată sta concentraţi, în medie, numai 6 secunde.

De vină este, în primul rând, avalanşa de informaţii cu care suntem asaltaţi, dar şi modul în care o experimentăm, cu ajutorul aplicaţiilor de pe telefon sau tableta.

Cercetătorii afirmă că cei mai afectaţi de scăderea puterii de concentrare sunt adolescenţii, al căror comportament a devenit unul impulsiv.

Vestea bună este că tehnologia ne-a crescut abilităţile de a face mai multe lucruri în acelaşi timp (multitasking) şi de a sintetiza mai uşor informaţiile. Potrivit experţilor, acest lucru ne permite să luăm decizii mult mai uşor.

La studiul realizat de Microsoft în Canada au participat 200 de persoane.

Legătura dintre somn și anxietate, dovedită științific. De ce trebuie să dormim suficient

Degenerarea oculară, pe lista efectelor negative ale telefoanelor!

Telefoanele mobile, laptopurile şi tabletele pot dăuna grav sănătăţii. Dacă staţi prea mult cu ochii în ele, riscaţi să vă alegeţi cu dificultăţi de vedere, insomnii şi chiar probleme de sănătate mentală. Sunt rezultatele unui studiu efectuat de medicii americani.

Studiul, prezentat de American Macular Degeneration Foundation, arată că expunerea la lumină albastră, care este emisă  de telefoanele inteligente, tablete, laptopuri şi alte dispozitive cu ecrane bazate pe tehnologia LED, poate duce la deteriorarea vederii.

Potrivit cercetătorilor, expunerea duce inclusiv la încetarea producţiei de melatonina, un hormon care reglează trecerea organismului din starea de veghe în cea de somn.

În principiu, din cauza faptului că pierdem mult timp în faţa calculatorului, a televizorului sau telefonului, lumina artificială este confundată de creierul nostru cu ziua. Prin urmare, el nu ştie exact când a început noaptea ca să producă melatonină. Specialiştii spun, astfel, că este bine ca înainte de a ne programa somnul, să nu mai privim lumina arficială timp de o oră.

Când nivelul de melatonina şi ciclul somnului sunt dereglate, creşte riscul de a dezvolta o serie de maladii, de la depresie la cancer.

Una dintre cele mai grave boli este degenerarea maculară, o afecţiune oftalmologică care duce la pierderea capacităţii de a vedea clar obiectele aflate în zona centrală a câmpului vizual.

Dovedit științific: Mirosul ne poate influența greutatea, acumularea de grăsimi în organism

Lumina albastră poate afecta şi sănătatea mentală. Unele studii au arătat că persoanele cu niveluri de melatonină reduse şi ale căror ritmuri biologice sunt dereglate de expunerea la lumină sunt mult mai predispuse la a suferi de depresie.

Melatonina este un antioxidant puternic produs de organism. Melatonina protejează lipidele şi proteinele împotriva deteriorării şi poate elimina unii dintre cei mai periculoşi radicali liberi din organism – inclusiv hidroxilul și peroxidul de hidrogen. Spre deosebire de alţi antioxidanţi, melatonina se dispersează uşor în celule şi chiar traversează bariera hemato-encefalică (sânge-creier) pentru a proteja creierul delicat.

Unul dintre cele mai importante beneficii ale melatoninei este faptul că luptă împotriva unei game largi de tipuri de cancer: cancer de sân, cancer de ficat, unele tipuri de cancer pulmonar şi metastaza creierului de la tumori.

Din păcate, nivelurile de melatonină produsă natural scade odată cu înaintarea în vârstă, lăsând persoanele mai în vârstă cu protecţie limitată antioxidantă împtotrivă stărilor de asociate cu stresul oxidativ, în special bolile neurodegenerative.

Suplimentele de melatonina ar putea ajuta adulţii mai în vârstă să-şi sporească protecţia antioxidantă împotriva unora dintre cele mai devastatoare boli de îmbătrânire, precum Alzheimer sau accidentul vascular.

Studiu științific. Îmbătrânirea sănătoasă, asociată cu nivelul de fier din sânge