Dacii aveau o bucătărie surprinzător de diversificată, plină de delicatese care și astăzi sunt de actualitate. De la vânat la pește, miere și vin, dacii aveau o mulțime de rețete extrem de apetisante. Puțină lume știe că dacii erau înebuniți după…lapte.
Interesant este că, dincolo de produsele autohtone, dacii importau cantități importante de produse, cele mai multe pe relația cu Roma și Grecia antică.
„Ocupația de căpetenie a dacilor a fost agricultura, urmată de creșterea vitelor, dar erau în același timp crescători și de cai și de oi, precum și renumiți prisăcari, crescători de albine. Dovezile arheologice descoperite în lunca Dunarii, pe Balta Mare a Brăilei, în Deltă, pe lângă marile cursuri de apă, indică și faptul că dacii erau și pescari. Izvoarele arheologice vorbesc de export de grâne, pește, ceară de albine și miere, deci putem deduce că acestea erau recoltate în cantități mari. Probabil acestora li se adaugă piei, blănuri și sare. La capitolul importuri, se remarcă, în ce privește bucătăria, vinul și uleiul, aduse din Grecia”, scriu pasionații de istorie de la site-ul Cumvaplace.ro.
Orașul subteran al lui Zamolxe. Au avut dacii tuneluri sub Munții Bucegi?
Vânatul cu ciuperci era un fel de mâncare la mare căutare printre daci. La capitolul dulciuri, produsele cu miere de albine erau considerate delicatese excelente.
„Se pare că cea mai cultivată cereală era meiul, grâul venind abia pe locul al doilea. Din vremea dacilor și romanilor și până la începutul veacului al XVIII-lea, strămoșii noștri au cunoscut, pe lângă pâine, mămăliga de mei!
Terciurile pe care le mâncau, în combinație cu alte ingrediente, erau din orz, secară și ovăz. Mâncau, de asemenea, linte, bob și mazăre, dar și varză, ciuperci, spanac, măcriș, leurda (primăvara), loboda, ștevie și napi, pe care le cultivau ori le culegeau din flora spontană. Fructele vremii erau strugurii, merele și prunele, dar și fructele de pădure, culese din vastele păduri ale Daciei”, mai scrie sursa citată.
Dacii iubeau….laptele
Laptele era unul dintre cele mai apreciate alimente din acele vremuri, mai cu seamă că din el puteau fi realizate tot felul de produse, de la brânzeturi la cașcaval și alte produse.
Istoricii spun că brânza sărată era la mare căutare.
Misterul Coifului de aur de la Coțofenești. O poveste tulburătoare
„Creșterea vitelor și a oilor, dar și vânătoarea, indică aportul proteic la dieta dacilor. Carnea roşie era consumată mai rar, predominant în anotimpurile reci, când se putea conserva mai uşor. Carnea se mânca deseori crudă, dar și friptă, la proțap. Arheologia ne arată că vasele de lut folosite la acea vreme permiteau fiertul, rezultând mâncăruri dense de legume cu carne, iar cuptoarele de pământ, coptul timp îndelungat, la foc mic. Ce-i drept, romanii au fost cei care au introdus “țestul“, oala romană de pământ, care a deschis noi orizonturi culinare. Tot ei sunt cei care au introdus în Dacia aluaturile umplute cu felurite tocături, plăcintele mai exact, cu legume sau carne, fructe și altele”, aflăm de pe Cumvaplace.ro.
Miedul, un produs din miere
La capitolul băuturi, vinul era în prim-plan. Cu toate acestea, dacii consumau cereale, deci fabricau și bere, într-o formă a ei mai arhaică. În plus, mai aveau o băutură specială, un mied realizat din miere fermentată.
Cum arătau dacii? Strămoșii noștri, diferiți față de românii din ziua de azi
De ce era Ceaușescu obsedat de Burebista. O poveste fascinantă