Aurul din Munții Orăștie i-au transformat pe daci într-unul dintre cele mai avute popoare din Europa. Se estimează că tezaurul dac ar valora, în banii noștri, peste 10 miliarde de euro. Ce a mai rămas din el poate fi găsit, dacă autoritățile, arheologii ar folosi tehnologia modernă pentru a scana 3D, la fel ca piramidele, întregul sit arheologic de la Sarmizegetusa și perimetrul Munților Orăștie.
Interesant este că dincolo de aurul existent încă în Munții Orăștie, izvoarele istorice vorbesc de cel puțin doua tezaure valoroase, descoperite în Evul Mediu, , găsite întâmplător de țărani, și care s-au pierdut fără urmă.
Tezaurele ar fi inclus brățările, coifurile, cnemidele, piesele de harnașament, dar și alte bijuterii și obiecte de prestigiu, confecționate din metal prețios, în special aur și argint.
O parte a comorilor au fost găsite întâmplător și predate autorităților, altele în schimb au avut o soartă dramatică, fiind traficate, distruse pentru valorificarea materialului prețios, sau pur și simplu și-au pierdut urma trecând de la un proprietar la altul.
Cât de bogați erau dacii?
Cât de importantă era cetatea de la Sarmuzegetusa Regia, dacă romanii erau disperați să o cucerească? Întrebări la care izvoarele istorice ne dau răspunsuri evidente.
Din relatarile istoricului roman Lucius Cassius (155-229), la sfârșitul anului 105, Decebal ar fi dat ordin să fie îngropată o adevărată comoară, ca să nu ajungă pe mâinile romanilor.
Potrivit relatărilor, Decebal a folosit cateva mii de prizonieri romani sa devieze cursul rausorului Sargetia (Streiul), sa sape niste gropi cu latura de cate un „ardent” (35,5 m), adanci de „doua staturi de om” in care a plasat sute de lazi, din lemn masiv de fag, cu balamale de bronz, in care a ascuns circa 3,2 tone de aur, 6,5 tone de argint si o multime de pietre pretioase.
A facut aceste ascunzisuri la o distanta de o leghe (2,22 km) intre ele, incepand la o leghe sud de localitatea Calanicum (Calan). Se poate estima ca fiecare grup de lazi continea cam 500-700 kg de aur si cam tot atata in argint.
Dupa plasarea tezaurului pe fundul raului, gropile au fost acoperite de bolovani rotunzi, raul a fost readus la albia originala si toti prizonierii romani au fost decapitati, pentru a se asigura secretul operatiei.
Se pare însă că unul dintre prizonierii romani, Bicilis, a supravietuit, destainuindu-i imparatului Traian locul unei gropi cu „tezaurul lui Decebalus”, nestiind de existenta celorlalte locuri.
Dovada din Memoriile Bellice
După ce Decebal s-a sinucis, iar Sarmizegetusa a fost cucerită, Traian ar fi recuperat o parte din comoară, în 106, pe care a dus-o la Roma.
Medicul personal al imparatului Traian, Statilius Crito, descrie, cu lux de amanunte, in „Memoriile Bellice”, cum soldatii Legiunii VII Claudia au dezgropat lazile extrem de grele, care au necesitat zece cai ca sa fie tarate in sus, pe rampele facute de acei soldati.
Comoara lui Decebal, un mister
Se pare că romanii au descoperit doar o parte din comoară, dovadă că, de-a lungul secolelor, mulți au fost cei care au săpat pe urmele ei.
Legenda a atras sute de aventurieri care au săpat de zor in jurul localitatilor Gradiste, Bucovna, Rusi si Calan (Hunedoara) în căutarea comorii.
Misterele de la Sarmizegetusa Regia! Cuiul dacic care nu ruginește și orașul subteran
Probabil una dintre cele mai vechi descoperiri cunoscute și consemnate ale unei comori de pe teritoriul de astăzi al României, a avut loc acum aproximativ 500 de ani, în zona Sebeșului, în Transilvania.
Gheorghe Șincai afirma, despre această descoperire, că a aflat de ea dintr-un document vechi, din anul 1494.
Acesta arăta că în anul 1491, niște căutători de aur, probabil țărani români, au găsit în nisipul râului Sebeș, lângă ruinele unei cetăți vechi și ruinate, o comoară de monede de aur.
Autoritățile s-au declarat nemulțumite că Ștefan Bathory, comitele, și-a însușit comoara, lăsându-i pe spălătorii de aur, numai cu ceara, și fără să anunțe voievodul, comitele sau pe rege. În total ar fi fost vorba de peste 13 kilograme de aur.
Comoara de la Strei
Dincolo de această descoperire, un alt tezaur, consemnat în documentele medievale, a fost găsit în 1542 în apele râului Strei, fie la malurile acestuia.
Pescarii ar fi găsit nu mai puțin de 400.000 de galbeni de aur și multe alte obiecte din același metal prețios. Monedele erau cel mai probabil kosoni, dar și monede de tipul Lysimach.
„Nişte pescari români cu şeicile lor, intrând de pe Mureş în râul Strei, şi legându-şi luntrile de un trunchi prăvălit în apă, au zărit ceva sclipitor pe fundul apei şi au scos de acolo o grămadă de galbeni. Mergând mai departe au dat de o boltă de zid sub apă care se stricase de rădăcinile copacilor şi căutând sub ea au găsit mulţi galbeni, mai cu seamă de la Lisimach, regele Macedoniei”, scria Șincai.
Pescarii ar fi dus aurul la Alba Iulia, pentru a-l vinde. Vestea a ajuns la urechile cardinalului Martinuzzi, voievod al Transilvaniei, care i-ar fi prins și obligat să mărturisească unde se află aurul.
Monedele, despre care mulți cred că ar fi făcut parte din comoara regelui Decebal, au fost confiscate și folosite în interes personal de Martinuzzi.
Pe urmele aurului dacic
Nu numai aventurierii au căutat moștenirea regelui Decebal. Inclusiv Matei Corvin ar fi dat dispoziție să fie excavate albia râului Strei, între 1460-1470. Pare că a găsit ceva, dovadă că, la numai câțiva ani distanță, a plătit formarea unei armate uriașe care a învins turcii.
Potrivit unor documente vieneze, în perimetrul Munților Orăștie s-ar mai fi găsit, in anii 1845-1846, 165 kg de aur si peste 300 kg de argint ce proveneau din perioada dacilor. Să fi fost comoara lui Decebal? Nimeni nu știe.
Febra aurului lui Decebal
Cert este că în zonă au săpat cam toți cei care s-au aflat la putere în ultimul secol, de la nemți la comuniști și ruși.
Julian Chitta, un dizident anti-comunist, declara, recent, că în 1959, a fost pus, împreună cu alți 500 de oameni aflați în lagărul de muncă de la Hunedoara, să sape în albia Streiului, în niște zone monitorizate de arheologii sovietici.
,,Mai tarziu am aflat ca aceeasi echipa de „arheologi sovietici” a scanat cu niste aparate electronice groaie toti peretii castelului Corvin de la Hunedoara, facand gauri in piatra, si coborand niste oameni in „Fantana turcilor” si in „Tunelul de scapare”, a declarat acesta.
Au fost scoasă la lumină întreaga comoară a lui Decebal? Mai există locuri ascunse în care tezaurul dac este încă intact. Mulți sunt cei care cred acest lucru, dovadă descoperirea, de-al lungul anilor, a brățărilor dacice.
Se estimează că tezaurul dac ar valora, în banii noștri, peste 10 miliarde de euro. Ce a mai rămas din el poate fi găsit, dacă autoritățile, arheologii ar folosi tehnologia modernă pentru a scana 3D, la fel ca piramidele, întregul sit arheologic de la Sarmizegetusa și perimetrul Munților Orăștie.
Cine a fost Deceneu, marele preot al dacilor? Un mister neelucidat