Un cercetător de la Universitatea Aberdeen a descoperit, din întâmplare, unul dintre cele mai faimoase artefacte din istorie. Este vorba de un obiect, alcătuit din mai multe bucăți de lemn, ce datează din 3.341-3.094 î.e.n. – cu câteva secole înainte de construirea Marii Piramide de la Giza.
Doar trei obiecte au fost recuperate vreodată din interiorul Marii Piramide – un trio de artefacte cunoscute drept „Relicvele Dixon”, potrivit Universității Aberdeen, relatează CNN.
Două dintre ele, o bilă și un cârlig, se află acum la British Museum. Dar al treilea obiect, alcătuit din mai multe fragmente care aparțineau unei bucăți mult mai mari de lemn de cedru, au dispărut de peste 70 de ani.
MISTERUL DIN CUTIA DE TRABUCURI
Curatorul asistent Abeer Eladany le-a regăsit, recent, în timp ce revizuia obiectele din colecțiile muzeului Universității Aberdeen.
Obiectul este păstrat într-o cutie de trabucuri cu fostul steag al Egiptului desenat pe el.
„Sunt un arheolog și am lucrat la săpături în Egipt dar nu mi-aș fi imaginat niciodată că aici, în nord-estul Scoției, voi descoperi ceva atât de important pentru moștenirea țării mele”, a declarat cercetătorul.
„Odată ce m-am uitat la numerele din înregistrările noastre privind Egiptul am știut instant ce este și că în fapt era ascuns la vedere în colecția greșită”, a declarat Eladany.
Marea Piramidă din Giza are o înălțime de 139 de metri și a fost construită cu 4.500 de ani în urmă, fiind cea cea mai mare piramidă din grupul de la Giza, cea mai veche din cele Șapte Minuni ale Lumii Antice și o atracție turistică majoră.
Relicvele au fost descoperite pentru prima dată înăuntrul piramidei în Camera Reginei de către inginerul Waynman Dixon și James Grant, un prieten al său absolvent al Universității din Aberdeen.
Dixon a luat bila și cârligul iar Grant bucata de lemn. După moartea lui Grant în 1895, colecțiile sale au fost lăsate moștenire universității iar fiica sa a donat „o bucată de cedru de 12,7 cm” în 1946.
Însă deoarece piesa nu a fost niciodată clasificată corespunzător, aceasta a rămas ascunsă timp de decenii în pofida unor „căutări exhaustive” până când Eladany a descoperit-o accidental în colecția asiatică.
Misterele piramidelor. Teoria care face furori în lumea ştiinţifică
„Colecțiile universității sunt vaste, ajungând până la 100.000 de obiecte, așa că să să îl cauți era ca și cum ai căuta un ac în carul cu fân”, a precizat aceasta, adăugând că „nu mi-a venit să cred că mi-am dat seama că era în interiorul acestei cutii de trabucuri ce părea banală”.
Există diferite teorii cu privire la scopul și vechimea bucăților de lemn, unii cercetători susținând că făceau parte dintr-un instrument de măsurători mai mare despre care cred că ar putea oferi indicii despre modul în care piramidele uriașe au fost construite.
Fragmentele au fost datate cu carbon, descoperindu-se că provin din circa 3.341-3.094 î.e.n. – cu câteva secole înainte de construirea Marii Piramide.
Portul de la marile piramide. Descoperirea de pe platoul Giza
Bucata mai mare de lemn din care provin acestea, aflată încă în interiorul Marii Piramide, a fost văzută cel mai recent prin intermediul unei camere robotice în 1993 iar în prezent nu se mai poate ajunge la ea.
Acest lucru sugerează că relicvele au fost folosite la construirea piramidei și nu au fost lăsate în urmă de hoți sau cei care s-au aventurat ulterior în interiorul său.
„Este chiar mai veche decât ne-am imaginat vreodată”, afirmă Neil Curtis, directorul muzeului Universității Aberdeen.
Misterul orașului scufundat din Yonaguni. E mai vechi decât piramidele din Egipt
Cu o experiență de 15 ani în domeniul jurnalismului IT&C, Cristi Popa este un expert în a traduce complexitatea tehnologică în termeni simpli și ușor de înțeles pentru publicul larg. Pasionat de inovație și tehnologie, el urmărește îndeaproape evoluțiile din industrie și le aduce la cunoștința cititorilor într-un mod captivant și informativ.