Un gram din cel mai scump material din lume costă 62,5 mld. dolari

Data: 14/08/2020 | Autor: .

Cele mai scumpe materiale din lume nu sunt, după cum ne-am fi așteptat, diamantele, platina și aurul. Voi ați auzit de antimaterie, buckminsterfullerene și californiu?

Cel mai scump material din lume este antimateria, opusul materiei obișnuite. NASA afirmă că un singur gram de antimaterie costă aproximativ 62,5 miliarde de dolari.

Antimateria ar urma să fie folosită, într-un viitor îndepărtat, drept combustibil pentru călătoriile în spațiu. Între timp, antimateria și-a găsit un rol important și în medicină, în imagistică medicală.

Antimaterie este termenul folosit pentru definirea opusului materiei formate din protonineutroni și electroni. În același fel în care termenul zi definește atât perioada de 12 ore de lumină, cât și perioada de 24 de ore care include noaptea, termenul materie este folosit pentru definirea atât opusului antimateriei cât și totalitatea de materie și antimaterie existentă în univers. Antimateria este formată din antiparticule. Dacă atomii din care se compun obiectele folosite de oameni sunt alcătuiți din protonielectroni și neutroni, așa-zișii anti-atomi vor fi formați din antiprotoniantielectroni (pozitroni) și antineutroni. Antiparticula diferă de particulă prin faptul că are o sarcină opusă particulei, dar are masa egală cu aceasta. Dacă o particulă intră în coliziune cu antiparticula sa, cele doua se anihilează, emițând raze gammafotoni de înaltă energie. În 1928Paul Dirac a intuit existența antimateriei.

MATERIE VS ANTIMATERIE

Conform oamenilor de știință, la formarea universului au fost create două cantități egale de materie și antimaterie. Ar fi trebuit, deci ca cele două cantități să se anihileze reciproc. Datorită unui fapt încă necunoscut, acest lucru nu s-a întâmplat, iar cantitatea de antimaterie în univers este în prezent foarte redusă.

La o secundă după Big Bang, când temperatura era de ordinul zecilor de miliarde de Kelvin, universul conținea în cea mai mare parte fotonielectroni și neutrini, precum și antiparticulele lor, dar și protoni și neutroni, în cantități mai reduse. Materia și antimateria au coexistat deci fără să se anihileze la puțin timp după Big Bang.

În universul timpuriu exista un echilibru între perechile de electroni și pozitroni care se ciocneau pentru a crea fotoni și procesul invers. Ele se anihilau continuu generând lumină din care se forma, din nou, materie și antimaterie. Aceste fenomene – de creare de materie și antimaterie pornind de la lumină, și de anihilare generatoare de lumină – sunt observabile în laboratoarele de fizică nucleară.

În acea primă secundă după Big Bang, cantitățile de materie și antimaterie au fost aproximativ egale, cu o diferență foarte mică. Această diferență a fost în favoarea materiei obișnuite. Datorită răcirii care a survenit în urma expansiunii universului, materia și antimateria s-au anihilat fără a se mai reconstitui.

Pe măsură ce temperatura universului a scăzut, echilibrul s-a modificat deci în favoarea producerii de fotoni. În cele din urmă, cei mai mulți electroni și pozitroni din univers s-au anihilat, lăsând numai relativ puțini electroni prezenți azi. Totul dispare, în afara unei mici cantități de materie. Acest rest rezultă din infima superioritate numerică a materiei. El constituie întreaga materie pe care o cunoaștem și universul vizibil de astăzi – galaxii, roiuri ,super-roiuri, mega-roiuri de galaxii

Buckminsterfullerene

Pe locul 2 în topul celor mai scumpe materiale din lume se află buckminsterfullerene, o bilă formată din 60 de atomi de carbon care au atomi de azot în jurul lor.

Dezvoltat de Universitatea Oxford materialul costă aproximativ 150 de milioane de dolari și este utilizat pentru construirea unor ceasuri atomice portabile.

Locul 3 în clasament este ocupat de californiu, care costă 27 de milioane de dolari pe gram. Materialul, în fapt un element chimic care nu apare în mod natural pe Pământ, are nevoie de un reactor de particule sau unul nuclear pentru al sintetiza. Se mai știe că are o radioactivitate extrem de ridicată, deoarece un singur microgram eliberează în jur de 170 de milioane de neutroni în fiecare secundă.

Pe locul 4 se află diamantele, folosite atât ân industria bijuteriilor cât mai ales în industrie.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.