Într-o perioadă în care medicamentele pe bază de semaglutidă, precum Ozempic, au devenit un fenomen global, promițând o revoluție în tratamentul obezității, un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din New York (NYU) aduce o doză de realism și nuanțează așteptările. Prezentată la reuniunea anuală a Societății Americane pentru Chirurgie Metabolică și Bariatrică (ASMBS), cercetarea compară eficiența acestor medicamente cu intervențiile chirurgicale bariatrice în condiții de viață reală și concluzionează că, atunci când vine vorba de o pierdere în greutate semnificativă și de durată, bisturiul rămâne, deocamdată, net superior.
Studiul a analizat datele din dosarele medicale ale unui număr mare de pacienți, comparând un grup care a urmat tratament cu medicamente de tip agonist al receptorului GLP-1 (semaglutidă sau tirzepatidă) cu un grup care a suferit intervenții chirurgicale precum gastrectomia sleeve (micșorarea stomacului) sau bypass-ul gastric.
Rezultatele, măsurate pe o perioadă de doi ani, sunt izbitoare: persoanele din grupul supus intervențiilor chirurgicale au pierdut, în medie, 25,7% din greutatea corporală totală, în timp ce persoanele din grupul care a urmat tratament medicamentos au înregistrat o pierdere de doar 5,3%.
Această discrepanță este semnificativă, mai ales în comparație cu studiile clinice controlate, unde medicamentele GLP-1 au arătat o eficiență mult mai mare, cu pierderi în greutate de 15% până la 21%. „Acest studiu sugerează că pierderea în greutate în lumea reală este considerabil mai mică, chiar și pentru pacienții care au rețete active pe parcursul unui an întreg,” a declarat dr. Avery Brown, medic rezident chirurg la NYU Langone Health.
O concluzie științifică
Principalul factor care explică această diferență pare a fi aderența la tratament. Chirurgia bariatrică este o modificare anatomică permanentă, în timp ce tratamentul medicamentos necesită o administrare constantă și o disciplină pe termen lung.
„Știm că până la 70% dintre pacienți pot întrerupe tratamentul în decurs de un an,” a adăugat dr. Brown. Fără o continuitate a tratamentului, efectele medicamentului se diminuează, iar greutatea poate fi redobândită. Chiar și pe perioade mai scurte, studiul a arătat că chirurgia a oferit întotdeauna rezultate superioare.
Două abordări, același hormon
Atât medicamentele, cât și chirurgia bariatrică influențează hormonul natural GLP-1 (glucagon-like peptide-1), care controlează apetitul și senzația de sațietate.
Medicamentele precum Ozempic imită acțiunea acestui hormon, semnalând creierului că organismul este sătul. În mod similar, intervențiile chirurgicale bariatrice modifică anatomia tractului digestiv, ceea ce duce, printre altele, la o stimulare crescută a producției naturale de GLP-1, contribuind astfel la eficiența lor pe termen lung.
Studiul nu desființează importanța tratamentelor medicamentoase. Ozempic, aprobat inițial pentru tratarea diabetului de tip 2, s-a dovedit eficient în scăderea nivelului de zahăr din sânge și a demonstrat în alte studii că poate reduce riscul de boli cardiovasculare și de cancer.
Chirurgia bariatrică oferă un avantaj
Totuși, și în acest studiu, chirurgia bariatrică a fost asociată cu un control și mai bun al glicemiei. Pe de altă parte, chirurgia nu este nici ea o soluție magică. Este o procedură invazivă, permanentă și necesită, de asemenea, ca pacienții să adere la rutine stricte de dietă și exerciții fizice pentru a menține rezultatele.
Este important de menționat, pentru o transparență completă, că studiul a fost finanțat de ASMBS, organizația chirurgilor bariatrici, ceea ce ar putea reprezenta un potențial conflict de interese în promovarea opțiunilor chirurgicale.
Concluzia finală a cercetătorilor nu este că o metodă este universal mai bună decât cealaltă, ci că viitorul tratamentului obezității constă în personalizare.
„În studiile viitoare ne propunem să identificăm ce pot face furnizorii de servicii medicale pentru a optimiza rezultatele tratamentului cu GLP-1, să identificăm ce pacienți sunt mai bine tratați cu chirurgie bariatrică versus GLP-1 și să determinăm rolul pe care costurile de buzunar îl joacă în succesul tratamentului,” a declarat dr. Karan Chhabra, chirurg bariatric la NYU Grossman School of Medicine.
