În vremea comuniștilor, România era al doilea producător de sisteme electronice de calcul din blocul comunist, după URSS. Pregătea specialiști în programare şi mentenanță. În special pentru Asia. Puțină lume știe că românii au fost cei care i-au învățat pe chinezi despre calculatoare și le-au livrat și primele calculatoare – celebrele computere Felix.
În România lui Ceaușescu, tehnologia era la ordinea zilei. În fiecare județ există un Institut de Tehnică de Calcul, iar fabricile românești produceau calculatoare, memorii, componente, monitoare, imprimante și alte echipamente periferice.
În anii ’80, învățam la școală limbajul BASIC de pe calculatoare HC 85 și HC 90. Programele se încărcau de pe casetă, cu un casetofon, sau de pe dischete. Jocurile Saboteur, Mario, Ping Pong făceau furori în România comunistă.
O poveste interesantă
Dincolo de calculatoarele pentru români, la ICE Felix se produceau calculatoare care erau exportate în tot spațiul CAER.
Zeci de mii de oameni lucrau în domeniul tehnologic, iar performanțele, mai ales în zona de software, erau spectaculoase pentru acele vremuri.
Printre destinațiile de export ale calculatoarelor românești se afla inclusiv China, o țară ca nu cunoscuse încă dezvoltarea incredibilă din prezent.
Povestea DAC 120 DE. Camionul electric al lui Ceaușescu care a uimit o lume întreagă
Chinezii invățau tehnologie la București
,,Am fost printre primii care am vândut în China calculatoare de generatia a treia, calculatoare Felix, şi au venit grupuri mari de chinezi aici care au fost pregătiţi ca ingineri de sistem”, își amintește dr. Marius Guran, citat de Digi24.
„Calculatoarele româneşti au fost folosite în academiile de ştiinţă, în universităţile, fabricile şi întreprinderile din China. Şi în ziua de astăzi oamenii de ştiinţă din China îşi aduc aminte de calculatoarele româneşti Felix”, afirmă Xu Feihong, ambasadorul Republicii Populare Chineze la Bucureşti.
Primul computer din Europa de Est, produs în România!
23 august 1983. Parada lui Ceauşescu, prima transmisie TV color din România
Primul calculator din Europa de Est a fost proiectat și fabricat la Institutul de Fizica Atomică de la Măgurele, în 1957.
CIFA1 – „Calculatorul Institutului de Fizică Atomică” a făcut ca România să devină a opta țară din lume care reușește realizarea unui echipament electronic de calcul.
Doi ani mai târziu, Institutul de Calcul numeric din Cluj construieşte MARICA – „Mașina Aritmetică a Institutului de Calcul al Academiei”. În 1961, urmează Timișoara, cu Mașina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic.
O revelație?
Comuniștii realizau, la vremea respectivă, cât de importante sunt calculatoarele.
Într-un referat de partid din 1967, se spunea că „realizarea acestuia (planului cincinal) nu va putea fi practic susţinută decât prin organizarea fabricării în ţară a principalelor tipuri de utilaje de calcul” prin „crearea a trei sectoare noi în industria constructoare de maşini: pentru fabricaţia de mecanică fină, de componente electronice profesionale şi de echipamente electronice de calcul”.
O industrie de 4 miliarde de dolari
Iar cea mai bună dovadă a interesului pentru industria de calcul l-a reprezentat alocarea a aproape 4 miliarde de dolari (2% din PIB), într-un interval de șapte ani, pentru construcția unei industrii competitive.
Pe baza unei licențe de fabricație oferită de francezi, România dezvolta calculatorul IRIS-50, un computer cu performanțe similare IBM.
Noul calculator avea să fie construit la o fabrică nou-nouță, în București, botezată „Întreprinderea de Calculatoare Electronice Felix” sau, pe scurt, ICE Felix.
Inaugurată în 1971, aceasta era, în fapt, o copie a fabricii de calculatoare electronice din Toulouse.
Dacia Lastun. Povestea unui model controversat, care urma să aibă propulsie electrică
Fabrica era capabilă să construiască 5.000 de mașini electronice de calculat, 2.600 de mașini de facturat și contabilizat și 50 de calculatoare electronice pe an.
Din 1972, sub stricta supraveghere a Securității, începe producția în serie a calculatorului Felix C-256, o variantă a calculatorului franțuzesc IRIS-50, dezvoltată și îmbunătățită de specialiștii români.
Cine a dat calculatoarelor româneşti denumirea de Felix?
În lucrarea ,, Amintiri din epoca Felix a calculatoarelor româneşti’’, Viorel Darie și Petre Rău relatează:
,,Maşina model originală se numea IRIS şi a fost cumpărată de la francezi, cu tehnologie, cu software, cu tot. Dacă vei căuta în dicţionar, vei găsi că Felix înseamnă fericire.
Dar mai găseşti şi că Felix a fost un personaj din desenele animate Cartoon, un soi de motan mare, negru, hazliu, precursor al personajelor lui Walter Disney.
Calculatoarele astea româneşti le-ai fi putut considera şi în acest sens, distractiv, dacă vroiai. Aveau o mulţime de becuri şi beculeţe care clipeau ca nişte ochi de pisici preistorice şi părea că îţi inspiră un mare entuziasm să lucrezi cu ele! Dar explicaţia, cu adevărat nostimă, au reuşit să o dea americanii.
Trenul electric al lui Coanda! Încă o invenție care putea redefini România
Am făcut un program de şah, prin anul 1976, numit Felix-Sah, care, cu sprijinul unui mare amator, ziaristul Ulrich Friedberg Vălureanu de la România Liberă, a făcut mare vâlvă în România. Printre altele, el a trimis o scrisoare chiar în SUA în legătură cu programul meu. La acea vreme, la noi se afla în plină desfăşurare un concurs între Felix-Sah şi cititorii revistei Magazin.
Se juca câte o mutare pe săptămână, se alegea mutarea votat ă de cititorii revistei. Ideea domnului V ălureanu i-a încântat şi pe americani, care au organizat şi la ei un concurs asemănător, cu cititorii lor.
Însă, aşa precum e românul, nu s-a rezistat ispitei de a trimite în America şi un prospect cu performanţele calculatorului Felix, în care era trecut chiar şi preţul sistemului de calcul: două milioane de dolari!
Un comentariu ironic
Drept răspuns, în revista americană, pe lângă descrierea concursului cu cititorii, a apărut şi un paragraf cu un comentariu comico-ironic la adresa calculatorului Felix C256 şi a programului Felix-Sah:
“Acest calculator românesc pe care rulează programul Felix-Sah, acest pisic preistoric (n.a. exista un precursor al lui Mikey Mouse motanul Felix, foarte apreciat de public în America), de 2.000.000 de dolari!, s-a luptat remarcabil cu cititorii români, dar cititorii au fost mai tari!“
Desigur, la acea vreme, în SUA existau deja calculatoare puternice, chiar supercalculatoare, la preţuri de numai 50.000 dolari, cu mult mai performante decât cele româneşti!
Asemenea apreciere ironică a făcut praf realizarea “de vârf“ a tehnicii de calcul româneşti! Vasile Baltac, director ştiinţific în acel timp la ITC, a avut ocazia să citească articolul din revista americană. A zâmbit, ştia şi dânsul care e adev ăratul stadiu al tehnicii noastre de calcul, comparativ cu cel american…
Povestea ELMO. Prima bicicletă electrică din lume, inventată în România!
În glumă, se mai putea zice, aşadar, Felix = “Dihanie preistorică, un motan monstruos, dar comic”.
Depăşind gluma, domnul Vasile Baltac a explicat în mai multe rânduri de unde provine numele de Felix pentru calculatoarele româneşti. Licenţa, cumpărată de la francezi pentru calculatorul IRIS 50, s-a făcut cam în acelaşi timp cu cea pentru fabrica de automobile de la Piteşti. Şi cum fabrica de automobile a primit atunci denumirea de Dacia, proiectului de calculatoare i s-a atribuit numele de Felix, aşa încât, împreună, cele două investiţii unificate să sugereze cunoscuta sintagmă “Dacia Felix”, aşa cum era denumită provincia romană de pe teritoriul Daciei!’’.
Falimentul unui gigant – ICE Felix
În decembrie 1989, fabrica ICE Felix avea peste 2.500 de angajați, din care 600 de ingineri. Cifra de afaceri ajungea la aproape 190 de milioane de dolari.
În februarie 1991, ICE FELIX a fost transformată în societate comercială pe acțiuni cu capital integral de stat.
Deși a încheiat un memorandumu cu IBM pentru producerea de calculatoare, din cauza lipsei de comenzi, firma a intrat în colaps.
Falimentul avea să fie declarat în anii 2000
Deși avea o infrastructură excelentă, forță de muncă bine calificată, producția de calculatoare românești avea să devină istorie. Încă un business românesc a murit din dezinteresul și interesele politicienilor.
Arheologii cred că au descoperit „veriga lipsă” a alfabetului